Parlamentul a adoptat Legea Conturilor de Economii și Investiții. Horga și Burduja explică noul sistem

Parlamentul a adoptat Legea Conturilor de Economii și Investiții. Horga și Burduja explică noul sistem
Parlamentul a adoptat conturile de economii și investiții Foto: Facebook/Sebastian Burduja
Legea privind Conturile de Economii și Investiții a fost adoptată cu 262 de voturi. Instrumentul voluntar va beneficia de un regim fiscal special.

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat legea privind Conturile de Economii și Investiții (CEI). Actul normativ urmează să fie trimis președintelui României pentru promulgare. Proiectul a primit 262 de voturi favorabile, din partea celor 264 de deputați prezenți.

Senatoarea Gabriela Horga, președinta Comisiei pentru buget-finanțe, consideră că votul reprezintă un pas important către modernizarea sistemului de economisire. “Acest instrument înseamnă mai multă libertate, mai mult control și posibilitatea de a construi, în timp, un capital propriu pentru pensie”, a transmis Gabriela Horga. Senatoarea a comparat importanța proiectului cu introducerea cotei unice în 2005 și lansarea sistemului pensiilor private în 2008.

Legea a fost inițiată de Horga împreună cu deputații Sebastian Burduja, Claudiu Năsui și Cristina Prună. Proiectul a fost susținut de parlamentari din mai multe partide.

Depozitele pot fi făcute “când poți și cât poți”

Deputatul Sebastian Burduja a explicat că titularii își vor putea deschide conturile la bănci sau firme de brokeraj autorizate. Banii vor putea fi investiți în acțiuni, obligațiuni sau fonduri. Câștigurile obținute vor rămâne în cont și nu vor fi impozitate anual. “Pui bani în el când poți și cât poți. Alegi în ce investești: acțiuni, obligațiuni, fonduri”, a explicat Burduja.

Dobânzile, dividendele, cupoanele și câștigurile de capital nu vor fi taxate în timpul perioadei de investiție, potrivit inițiatorilor. Titularul va putea urmări evoluția investițiilor și va avea control asupra deciziilor privind utilizarea economiilor.

Burduja a comparat principiul noului instrument cu sistemul american 401(k), utilizat pentru economisirea destinată pensionării.

Două variante, cu regimuri fiscale diferite

Legea introduce două tipuri de conturi: CEI-S și CEI-D. Diferența dintre ele este momentul în care sunt impozitați banii. În cazul CEI-S, contribuțiile sunt realizate din venituri deja impozitate. Câștigurile obținute în cont nu sunt taxate, iar retragerile vor fi neimpozitate.

În cazul CEI-D, contribuțiile vor putea fi scăzute din venitul impozabil. Impozitul va fi achitat în momentul retragerii banilor. “În ambele cazuri, statul te impozitează o singură dată”, a explicat Sebastian Burduja.

Gabriela Horga a precizat că veniturile acumulate în perioada investiției vor fi scutite de impozit și contribuții obligatorii. De asemenea, conturile vor avea caracter voluntar și nu modifică actualul sistem de pensii. “Pensia de stat, Pilonul II și pensiile facultative rămân exact cum sunt”, a transmis Burduja.

Noul instrument va funcționa suplimentar, pentru persoanele care doresc să acumuleze un capital propriu destinat perioadei pensionării.

Inițiatorii resping ideea că sistemul este destinat numai persoanelor cu venituri mari. “Investiția poate să fie foarte mică, dar rezultatul foarte mare. Pentru că asta înseamnă o investiție pe termen lung”, a afirmat Gabriela Horga.

Cât s-ar putea acumula prin investiții lunare

Senatoarea a prezentat exemplul unei persoane care începe să investească la vârsta de 30 de ani. O contribuție lunară de 150 de lei, depusă timp de 35 de ani, ar putea genera aproximativ 100.000 de euro. Calculul presupune însă un randament mediu anual de aproximativ 10%.

Sebastian Burduja a folosit un scenariu diferit. Acesta presupune economisirea a 10 lei zilnic, echivalentul a 300 de lei lunar. După 35 de ani, suma acumulată ar putea depăși 500.000 de lei, în valoarea actuală a banilor. Calculul pornește de la un randament mediu anual de 7% peste inflație.

Contribuțiile efective ar însuma 126.000 de lei. Diferența ar proveni din randamentul investițiilor și acumularea câștigurilor în timp. Ambele exemple sunt ipotetice și depind de randamentele obținute. Legea nu garantează câștigurile și nu elimină riscul pierderilor. “Bursa are și ani proști, uneori foarte proști. Tocmai de aceea contul este gândit pentru termen lung”, a avertizat Burduja.

Presiunea demografică asupra sistemului public de pensii

Gabriela Horga a motivat proiectul prin îmbătrânirea populației și reducerea numărului persoanelor active. Presiunea asupra sistemului public de pensii va crește în următorii ani, consideră senatoarea. Din acest motiv, populația ar trebui să dispună de instrumente suplimentare de economisire.

Burduja susține că banii investiți prin aceste conturi ar putea sprijini și dezvoltarea pieței românești de capital. O parte a fondurilor ar putea ajunge la companiile românești listate. Acestea ar obține astfel capital pentru investiții, extindere și crearea unor noi locuri de muncă.

Proiectul a fost cunoscut anterior sub denumirile CIIP sau CIIV. Denumirea finală este Conturi de Economii și Investiții, în acord cu terminologia europeană.

După promulgare, vor fi necesare etapele administrative pentru aplicarea noului sistem. Sebastian Burduja și-a exprimat speranța că primele conturi vor putea fi deschise începând de anul viitor.

0 comentarii