Exchange-Traded Funds, un risc pentru Bursa de Valori București? Răzvan Pașol: „ETF-urile sunt încă la început de drum în România”

În ultimul an, ETF-urile (Exchange-Traded Funds) au cunoscut o creștere rapidă a popularității în rândul investitorilor din România. Explicabil, având în vedere rezultatele obținute. De exemplu, potrivit Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), în 2025, pe primul loc în topul fondurilor deschise s-a aflat ETF Energie Patria-Tradeville (PTENGETF), cu un randament de 55,1% la bursă. Locul trei a fost ocupat de ETF BET Patria-Tradeville (TVBETETF), cu +52,9%. În prezent, randamentul la un an al PTENGETF este de peste 88%, valoarea activului net (VAN) a ajuns la 114,3 milioane lei, de la 49,67 milioane la începutul anului. În cazul TVBETETF, randamentul este de aproape 85%, iar VAN-ul de 1,48 miliarde lei, de la 794 milioane.

Atractivitatea în creștere este confirmată și de lansarea în aprilie a primului ETF al Băncii Transilvania (BTBETRETF), care are un randament de circa 12%. Iar Globinvest, care a aniversat recent un an de la lansarea ETF-ului Globinvest Energy & Financials (GIBEFETF), a anunțat că are în plan lansarea unui nou fond de indici.

Efectul de „downside”

În urmă cu câteva luni, cu ocazia împlinirii unui an de la lansarea GIBEFETF, Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București (BVB), declara că ETF-urile aduc diversitatea mai aproape de investitori. „Adică oferă posibilitatea investitorilor de retail de a lua expunere față de bursă fără să își facă singuri selecția acțiunilor, investind în vehicule care investesc în acțiuni listate. Există însă și un downside legat de genul acesta de produse. Pentru că focalizează resursele pe companiile care se găsesc în componența indicilor”, preciza Radu Hanga.

Potrivit acestuia, bursa își dorește o creștere a zonei de ETF-uri, pentru că investițiile în aceste instrumente se reflectă, ulterior, în investiții în companiile listate. „Pe de altă parte, ne dorim să vedem și investitori care se uită la investiții directe în acțiuni, pentru că aceasta permite o mai mare diversitate și abordarea unor companii care nu sunt toate în structura indicilor”, puncta președintele BVB.

ETF-urile au înlocuit fondurile de pensii?

Mai recent, Radu Crăciun, fost președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) și al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), semnala un alt aspect interesant legat de ETF-uri. Și anume că, începând din acest an, „principalii investitori instituționali la bursă nu mai sunt fondurile de pensii, ci fondurile de investiții pasive, mai precis ETF-urile pe indicele bursier”. Ceea ce, din perspectiva sa, ar reprezenta un aspect „îngrijorător”, deși au avut o contribuție importantă la creșterea bursei din ultimele șase luni.

Argumentul invocat de Radu Crăciun în acest sens este că, atunci când cererea de ETF-uri crește, emitenții sunt obligați să cumpere acțiuni ale companiilor din indicii pe care sunt respectivele instrumente. Urmarea – o creștere „artificială” a prețurilor titlurilor și o scădere a free float-ului. Iar odată cu reducerea lichidității, volatilitatea crește la sume sensibil mai mici.

„Efectele secundare” nu se rezumă însă la atât. În cazul declanșării unei „vânzări în masă” a ETF-urilor – care apare în cazuri excepționale și nu afectează doar aceste instrumente, ci întreaga piață de capital și chiar economia – corecția pe bursă ar fi mult mai severă decât în cazul în care fondurile de pensii ar fi deținut poziția de principali investitori instituționali. Și asta pentru că strategia fondurilor, „buy and hold”, asigură un nivel superior de stabilitate, portofoliile mari atenuând șocurile.

ETF-urile sunt pe val

Pentru a avea o imagine completă asupra fenomenului, i-am solicitat un punct de vedere și lui Răzvan Pașol, CEO la Patria Asset Management, achiziționată la începutul anului de BRD Groupe Société Générale.

„Bursa crește din mai multe motive și datorită cererii mai multor tipuri de investitori. ETF-urile au crescut în ultima perioadă ca anvergură și s-au multiplicat ca număr. Dar sunt și investitori instituționali și mulți investitori de retail care analizează performanțele bursei din ultimii ani și intră în piață cu bani noi sau poate pentru prima dată. ETF-urile sunt unul dintre motoarele de creștere, dar evoluția lor pe plus este o consecință și a majorării performanțelor bursei în general”, a explicat Răzvan Pașol.

Potrivit acestuia, ETF-urile sunt pe un val de popularitate nu doar în România, ci mai ales la nivel global. La finalul lunii mai, intrările pe bursele internaționale depășiseră 1.000 de miliarde de dolari. Activele globale ETF ajunseseră la acel moment la un nivel record de 23 de trilioane de dolari, conform datelor ETFGI.

Cauzele acestui apetit în creștere sunt evidente pentru interlocutorul nostru: „ETF-ul este un instrument simplu, modern și care, folosit cum trebuie, oferă performanțe bune. Dar nu trebuie să uităm că trebuie să fim atenți – în perioada asta este mult entuziasm și uneori mai uităm că bursa are și riscuri. Trebuie să investim cu grijă, pe termen lung și în mod diversificat. ETF-urile pot reduce prin diversificare, într-o anumită măsură riscurile. Dar nu există garanții atunci când vorbim de investiții la bursă.”

700 vs 2

Referitor la riscurile induse de acumularea tot mai mare a ETF-urilor pe BVB, Răzvan Pașol consideră că influența acestora asupra evoluției bursei de la București este redusă. „Dacă ne uităm la capitalizarea totală a Bursei de Valori București, vedem că aceasta este undeva în jur de 700 de miliarde de lei pe Piața Principală. Activele ETF-urilor sunt pe undeva pe la 2 miliarde de lei (adică aproape 0,3% din piață – n.r.). Deci este o pondere foarte mică din această capitalizare. Nu cred că influența lor pe BVB, în etapa actuală de dezvoltare, este atât de mare”, argumentează specialistul.

Din această perspectivă, temerile legate de posibilele efecte generate de ETF-uri par supraevaluate sau, cel puțin, premature. Cel puțin în prezent, când ponderea este scăzută.

„În România ETF-urile sunt încă la început de drum. Mai au drum de parcurs până când activele o să ajungă la o pondere comparabilă cu a fondurilor de pensii. Iar aici mai intervine o diferență importantă – ETF-urile investesc de obicei pe strategii pasive, de urmărire a unor indici. Fondurile mutuale clasice, de acțiuni sau diversificate, au strategii active. Cumpără, vând și pot genera o volatilitate chiar mai mare și au și active mai mari decât ETF-urile”, conchide Răzvan Pașol.

Dincolo de aceste evaluări, cert este că evoluția ETF-urilor este pe un trend ascendent rapid. Argumentele sunt numeroase și solide, mai ales că analiza performanțelor în timp arată că strategiile pasive le depășesc ca randament pe cele active. Prin urmare, riscul semnalat nu dispare complet, ci doar se „amână” până când popularitatea acestor instrumente va genera o pondere semnificativă în piață. Și chiar și atunci, este loc de discuții.