România este codașă la asigurările de viață. Segmentul are doar 23% din piață, de două ori mai puțin decât media europeană

În primul trimestru din 2026, subscrierile totale au ajuns la aproximativ 6,8 miliarde de lei, în creștere cu 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Cu toate că asigurările de viață au înregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere din ultimii ani, ele reprezintă în continuare doar 23% din totalul pieței. În același timp, asigurările generale dețin o pondere de 77%. RCA rămâne unul dintre segmentele centrale, cu prime brute subscrise de aproximativ 2,7 miliarde lei.

Comparativ, în multe state din Uniunea Europeană (UE), segmentul asigurărilor de viață depășește frecvent 50-60% din totalul subscrierilor. Astfel, cu toate că piața este pe un trend ascendent, românii încheie în continuare mult mai puține asigurări de viață decât cetățenii din majoritatea statelor europene.

De ce rămâne România codașă la asigurările de viață

Cristina Netea, Head of Value Proposition and Health Business, NN Asigurări de Viaţă, spune că nu există un singur motiv care explică acest decalaj.

„Veniturile disponibile influențează decizia de cumpărare. Însă la fel de importante sunt educația financiară și relația oamenilor cu riscul. Cercetările arată că mulți români sunt preocupați de viitorul lor financiar, dar tind să amâne măsurile concrete de protecție. În plus, asigurările de viață sunt percepute adesea ca produse complexe. Iar beneficiile lor se manifestă într-un orizont îndepărtat, ceea ce face decizia mai dificilă decât în cazul altor tipuri de asigurări”, ne explică Cristina Netea.

Cristina Netea, NN Asigurări de Viață- Head of Value Proposition. Sursa foto: Arhiva companiei

În opinia sa, pentru ca mai mulți români să aibă acces la asigurările de viață cu componentă de protecție este nevoie de măsuri care să încurajeze responsabilitatea financiară. Unul dintre instrumentele care pot influența comportamentul de economisire al populației este politica fiscală.

„Experiența europeană arată că stimulentele fiscale pot contribui la dezvoltarea produselor de protecție și economisire pe termen lung. Totuși, ele nu reprezintă o soluție de sine stătătoare. Încrederea, educația financiară și accesul la produse simple și relevante pentru diferitele etape ale vieții au un impact la fel de important în creșterea gradului de protecție financiară a populației”, precizează Cristina Netea.

Un instrument de protecție a familiei

Rolul unei asigurări de viață depășește plata unei despăgubiri în cazul decesului. În funcție de produs, aceasta poate oferi protecție financiară familiei în cazul unor evenimente neprevăzute. Asigurarea poate acoperi obligații precum ratele unui credit și poate include componente de economisire sau investiții. Pentru persoanele care sunt principalul susținător financiar al familiei, o astfel de poliță poate reduce impactul financiar generat de pierderea veniturilor sau de apariția unor probleme medicale grave.

În economiile dezvoltate, asigurările de viață sunt privite ca parte a planificării financiare pe termen lung, alături de economii, pensii private și investiții. Pentru reducerea decalajului față de restul Europei, specialiștii consideră că este nevoie de o combinație de măsuri.

Creșterea nivelului de educație financiară ar putea ajuta consumatorii să înțeleagă mai bine beneficiile acestor produse. În același timp, introducerea unor facilități fiscale mai atractive ar putea stimula atât cererea din partea populației, cât și utilizarea asigurărilor de viață ca beneficiu extrasalarial oferit de angajatori. Totodată, dezvoltarea unor produse mai simple, mai transparente și mai ușor de înțeles ar contribui la creșterea încrederii consumatorilor.

„O asigurare de viață este, în esență, un instrument de protecție a familiei. Ea oferă sprijin financiar atunci când apare un eveniment care afectează capacitatea unei persoane de a genera venituri. De asemenea, contribuie la continuitatea planurilor importante ale familiei, de la educația copiilor, până la menținerea standardului de viață. Într-un context economic marcat de incertitudine și costuri de trai în creștere, protecția financiară devine la fel de importantă ca economisirea sau investițiile”, mai spune Cristina Netea.

Despăgubirile plătite de asigurători ajung la 3,3 miliarde lei

Potrivit specialistei, pentru a avea mai multă cerere în zona asigurărilor de viață este nevoie de mai multă educație financiară aplicată și de produse simple și flexibile. Totodată, este nevoie și de o comunicare care să vorbească despre beneficii concrete pentru familie. Oamenii răspund mai bine atunci când asigurarea este prezentată ca o soluție de planificare financiară și siguranță pe termen lung.

În același timp, digitalizarea și accesul mai facil la produse pot contribui la reducerea barierelor de intrare și la creșterea încrederii în această categorie de asigurări. 

Datele ASF arată că piața continuă să se dezvolte și din perspectiva despăgubirilor. În primul trimestru din 2026, indemnizațiile brute plătite au ajuns la aproximativ 3,3 miliarde de lei. Cifra este în creștere cu 17% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, rezervele tehnice ale asigurătorilor au urcat la 27,8 miliarde de lei, cu 22% peste nivelul din T1 2025. Aceste date arată consolidarea capacității companiilor de a-și onora obligațiile față de clienți.

„Gradul de intermediere rămâne ridicat în zona asigurărilor generale, unde brokerii gestionează aproximativ 85% din volum. În același timp, în segmentul asigurărilor de viață ponderea se situează la circa 13%”, a arătat Alexandru Petrescu, președintelui ASF.

Potrivit oficialului, brokerii au distribuit circa 68% din volumul total al primelor brute subscrise. 

Ce perspective are piața asigurărilor de viață din România

Datele arată că interesul pentru asigurările de viață începe să crească. Pentru ca acest ritm să se mențină, este nevoie de măsuri pe termen lung. Printre acestea se numără stimulente fiscale, o educație financiară mai bună și produse mai simple, pe care consumatorii să le înțeleagă mai ușor.

„Da, vedem semnale pozitive. Segmentul asigurărilor de viață este unul dintre cele mai dinamice din piață. Are o creștere de peste 20% în primul trimestru din 2026, peste ritmul de creștere al pieței totale. În paralel, interesul pentru produsele care combină protecția cu economisirea sau investițiile este în creștere. Decalajul față de piețele mature din Europa rămâne semnificativ. Însă direcția este una clar pozitivă și arată că tot mai mulți români încep să includă protecția financiară în planurile lor pe termen lung”, mai declară Cristina Netea.

Potențialul de creștere al asigurărilor de viață rămâne ridicat în România. Dacă ritmul de creștere se va menține, iar tot mai mulți români vor înțelege beneficiile unei astfel de polițe, asigurările de viață ar putea avea o pondere tot mai mare în piața locală.