Turismul balnear își schimbă clientul. De la biletul de tratament la wellness și premium

Schimbarea se vede deja în mai multe stațiuni. Băile Govora investește într-o clinică de longevitate și prevenție, iar wellnessul și relaxarea generează 35-40% din solicitări. La Herculane, Hotelul Decebal este refăcut pentru a reveni pe piață la cinci stele. Sovata dezvoltă modelul medical SPA, iar Călimănești-Căciulata combină apele geotermale cu agrementul.

Din noiembrie, turismul balnear devine prin lege domeniu strategic prioritar al economiei naționale. Actul normativ cere modernizarea stațiunilor, diversificarea ofertei și promovarea lor în țară și în străinătate.

Băile Felix arată cât de sus vrea să urce piața

Lotus Therm Resort & Spa din Băile Felix va deveni Radisson Blu Resort & Spa, Felix, după un program de modernizare de peste 17 milioane de euro. Relansarea este programată pentru 2027, iar proiectul va aduce primul resort termal Radisson Blu din România. Brandul internațional intră astfel direct pe segmentul wellness termal.

Cazul arată ce tip de produs începe să atragă capital. Investiția modernizează hotelul și facilitățile de wellness, păstrând componenta termală și medicală.

Adrian Voican, vicepreședinte ANAT, spune că schimbarea de profil este deja vizibilă. „S-au mutat repede din zona de tratament în zona de prevenție, wellbeing, spa, relaxare, centre moderne, concepte de spa. Deodată am trecut la răsfăț. De la tratament medical pentru oameni bolnavi, am trecut la relaxare.”

Și tarifele arată o piață dispusă să plătească mai mult. „La hoteluri de patru stele cu program complet, eventual în stațiuni balneare, cu acces la spa, ape termale și cu activități pentru copii sau mese festive, prețurile pot ajunge la 3.500-4.200 de lei. La hoteluri de cinci stele sunt și peste 5.000 lei pentru un pachet de trei nopți”, aprecia Voican.

Tratamentul nu dispare, ci primește un client nou lângă el

Tranziția nu înseamnă renunțarea la pensionari. Nici pacienții veniți pentru recuperare nu dispar din ecuație. Statul continuă să finanțeze bilete de tratament, iar componenta medicală rămâne importantă. Schimbarea este extinderea bazei de clienți.

Consultantul în turism Paul Barbu spune că piața răspunde unor motive de călătorie mai diverse. „Investițiile arată că o parte a pieței încearcă să răspundă unor motivații de călătorie mai diverse: tratament, recuperare, relaxare, mișcare și timp petrecut într-un mediu plăcut. Există deja în România operatori care combină servicii medicale cu facilități de wellness și cazare de nivel superior.”

El avertizează că vechiul client nu trebuie tratat ca o categorie care trebuie înlocuită. „Aș evita eticheta de «model bătrânesc». Turismul de tratament are o funcție medicală și socială importantă, iar seniorii reprezintă o categorie valoroasă de clienți. Modernizarea presupune condiții mai bune pentru ei și o ofertă relevantă pentru categorii suplimentare de public.”

Clientul medical vine în baza unei nevoi de tratament. Turistul de wellness poate cumpăra un weekend sau un program de prevenție într-o lună slabă. Pentru hotel, cele două fluxuri se pot completa.

O piscină nouă nu face singură un produs premium

Riscul este folosirea termenului SPA ca simplă etichetă comercială. Unele investiții schimbă prea puțin produsul real. O saună, un jacuzzi sau o piscină modernizată pot îmbunătăți oferta, dar nu transformă automat o stațiune într-o destinație de sănătate.

Barbu insistă asupra diferenței dintre wellness și tratament. „Este important să păstrăm și distincția dintre tratament și wellness. Un centru SPA poate oferi relaxare, dar serviciile medicale presupun evaluare, personal calificat și proceduri adecvate. O piscină renovată nu este suficientă pentru repoziționarea unei stațiuni balneare.”

Aici România poate avea un avantaj față de hotelurile SPA fără resursă terapeutică. Apa termală, apa sărată, mofetele sau nămolul pot susține un produs medical autentic și, în același timp, o experiență de relaxare.

La Băile Govora, tratamentul balnear generează încă peste 60% din numărul turiștilor, dar wellnessul și relaxarea au ajuns la 35-40% din solicitări. Noua clinică de longevitate și prevenție încearcă să lege tocmai cele două lumi.

Premium înseamnă msi mult decât hotelul

România poate construi hoteluri de cinci stele, dar clientul premium nu evaluează doar camera. El vede drumul până la destinație, spațiul public, restaurantele, serviciile și ce poate face după ce iese din hotel.

„Resursa naturală este punctul de plecare. Valoarea comercială se construiește prin calitatea întregii experiențe: acces, rezervare, personal, servicii medicale unde este cazul, gastronomie, curățenie și posibilități de petrecere a timpului în afara hotelului”, spune Paul Barbu.

Aici apare una dintre marile dificultăți. Un investitor poate renova hotelul, dar nu poate singur reface spațiul public sau infrastructura stațiunii.

„În opinia mea, provocarea principală este consecvența. Un hotel foarte bun poate fi dezavantajat de spații publice neîngrijite, clădiri degradate sau transferuri dificile. Turistul evaluează destinația în ansamblu”, explică Barbu.

Băile Herculane este exemplul cel mai evident. Patrimoniul și resursele sunt valoroase, dar degradarea fondului construit limitează produsul premium.

Clientul de wellness poate schimba economia locală

Pentru o stațiune, avantajul economic nu este doar tariful mai mare al camerei. Turistul de wellness poate cumpăra masaje, terapii, gastronomie, activități și produse locale. Dacă vine în timpul săptămânii sau în extrasezon, ajută hotelurile să păstreze personalul.

„Atragerea unor turiști cu disponibilitate mai mare de cheltuire poate crește veniturile din cazare, restaurante, servicii SPA, activități și produse locale. Dacă această cerere vine și în timpul săptămânii sau în lunile mai slabe, poate susține locuri de muncă mai stabile și o activitate economică mai echilibrată”, spune Paul Barbu.

Într-un produs premium, venitul nu mai vine doar din camera ocupată, ci din întregul sejur.

Voican subliniază că balnearul a demonstrat deja că poate susține schimbarea. „Turismul balnear e un pariu câștigător în ultimii ani și merită, din toate punctele de vedere, o susținere guvernamentală”, afirmă reprezentantul ANAT.

Nu toate stațiunile pot deveni premium în același timp

România concurează cu Ungaria, Austria sau Cehia. Aceste piețe și-au construit de ani buni reputația în jurul turismului termal și medical. Resursa naturală românească nu compensează automat diferențele de acces, marketing și calitate.

Paul Barbu crede că dezvoltarea ar trebui concentrată acolo unde produsul poate fi livrat complet. „Da, România poate dezvolta produse balneare premium, iar existența unor operatori care reunesc deja tratamentul, confortul și wellnessul arată că această direcție este posibilă. Aș vedea concurența europeană ca pe o confirmare că există o piață, cu standarde pe care trebuie să le înțelegem și să le atingem.”

Câteva destinații bine alese pot funcționa ca locomotive, dacă au hoteluri bune, infrastructură, personal și distribuție pe piețele externe.

Voican avertizează că și sprijinul public trebuie gândit după structura reală a industriei. „Multe dintre programe au fost făcute din birou, fără legătură cu mediul de afaceri care chiar știe despre ce e vorba la firul ierbii. Ori, ce să vezi, în turismul balnear sunt întreprinderi foarte mari. Adică nu-i ajuți pe cei care sunt cu adevărat motoarele pe care se susține turismul balnear”, spune el.

Noua lege poate crea un cadru mai bun, dar nu garantează schimbarea. Investițiile private arată deja direcția, iar cererea pentru wellness există.

Miza este transformarea unei resurse folosite de generații pentru tratament într-un produs nou. Acesta trebuie să aducă turiști mai tineri, venituri mai mari și cerere pe tot parcursul anului. Turismul balnear nu trebuie să aleagă între pacient și turistul premium. Pariul este să-i poată servi pe amândoi, fără să transforme medicina în decor și fără să vândă wellness doar printr-o piscină nouă.