În 2018, Comisia Europeană a sancționat Google cu această amendă record, pe motiv că ar fi abuzat de poziția dominantă a sistemului său de operare Android.
Compania ar fi folosit această poziție pentru a-și favoriza propriile aplicații prin acorduri de preinstalare cu producătorii de smartphone-uri. Google a contestat decizia în instanțele europene. Însă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cea mai înaltă instanță din Europa, a respins apelul companiei.
„Curtea de Justiție respinge apelul formulat de Google și Alphabet împotriva hotărârii Tribunalului. Se confirmă sancțiunea impusă acestora, astfel cum a fost modificată de Tribunal, pentru practicile lor anticoncurențiale legate de sistemul de operare Android”, a transmis CJUE într-un comunicat.
În 2022, o instanță inferioară a UE a redus amenda la 4,1 miliarde de euro, de la 4,34 miliarde anterior.
Poziția Google despre Android și conformarea cu decizia UE
Google susține că sistemul Android oferă utilizatorilor mai multe opțiuni și sprijină dezvoltatorii și companiile din Europa.
„Android oferă mai multe opțiuni pentru toată lumea și sprijină mii de companii. Această decizie nu recunoaște investițiile noastre semnificative pentru a menține Android deschis, interoperabil și gratuit”, a declarat un purtător de cuvânt Google.
„În orice caz, ne-am adaptat acordurile pentru a respecta decizia inițială din 2018. Rămânem concentrați pe inovație continuă și pe deschidere pentru utilizatorii, partenerii și dezvoltatorii noștri”, a mai completat purtătorul de cuvânt.
De-a lungul anilor, Google a încercat să atenueze preocupările Comisiei Europene. Un exemplu în acest sens este faptul că a permis utilizatorilor Android să își schimbe motorul de căutare și browserul. Astfel să nu mai fie blocați în aplicațiile companiei.
Campania UE împotriva marilor companii tech
Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii Europene, investighează Google de mai bine de un deceniu. Primele proceduri împotriva companiei au fost deschise în 2015.
Google a fost vizată de Comisie pentru mai multe presupuse practici anticoncurențiale. Anul trecut, Comisia a amendat compania cu 2,95 miliarde de euro pentru practici anticoncurențiale în domeniul tehnologiei publicitare. Deși antitrustul rămâne o prioritate pentru Comisie, autoritatea de reglementare analizează acum activitatea marilor companii tech și prin prisma noii legi privind piețele digitale (Digital Markets Act). Vizate sunt companii precum Apple și Meta.
Atitudinea Europei față de companiile tehnologice americane a stârnit nemulțumirea președintelui Donald Trump și a altor oficiali din SUA. Luna trecută, Trump a amenințat cu impunerea unor „tarife de 100%” asupra bunurilor din orice țară care introduce taxe pe serviciile digitale aplicate companiilor americane. Țări europene precum Franța și Spania au introdus astfel de taxe.
În martie, ambasadorul SUA în UE, Andrew Puzder, a declarat că Europa „nu își poate permite să suprareglementeze” și să aplice „amenzi uriașe” companiilor dacă vrea să participe la economia AI, potrivit CNBC.

:quality(75)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/422737-google-4856111280.png)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/05/bani-4.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/06/monede-crestere-1.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/pnrr.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/06/sturtup-e1781081454558.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/06/pnrr.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/06/bani-deeadline-sursa-foto-pixabay.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/23426.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/deficit.jpg)