INS: Economia României nu a mai scăzut față de T4. PIB-ul rămâne însă cu 1,2% sub nivelul de anul trecut

Cifra schimbă ușor tonul față de estimarea anterioară. Economia nu mai apare în scădere trimestrială, dar rămâne sub nivelul din urmă cu un an. Practic, România a evitat o nouă contracție față de trimestrul precedent, dar nu a revenit încă pe creștere reală.

PIB de 403,9 miliarde lei pe seria brută

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I din 2026 a fost de 403,9 miliarde lei, pe seria brută. În termeni reali, nivelul este cu 1,2% mai mic decât în trimestrul I din 2025.

Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a fost estimat la 497,8 miliarde lei prețuri curente. Comparativ cu trimestrul IV din 2025, economia nu s-a modificat în termeni reali. Față de același trimestru al anului trecut, scăderea este de 1,1%.

Aceasta este nuanța importantă. Economia nu se mai contractă de la un trimestru la altul. Totuși, comparația anuală rămâne negativă, ceea ce arată că activitatea economică este sub nivelul de acum un an.

INS a revizuit în sus estimarea

Noile date sunt mai bune decât estimarea publicată anterior. În luna mai, INS indicase o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de trimestrul I din 2025.

Acum, scăderea pe seria brută este de 1,2%, iar pe seria ajustată sezonier este de 1,1%. A fost revizuită și comparația cu trimestrul precedent. De la o contracție de 0,2%, economia apare acum ca staționară.

Revizuirea nu transformă tabloul într-unul optimist. Dar reduce severitatea semnalului inițial. România nu are încă o creștere vizibilă, însă datele arată o economie care a încetat să mai coboare față de finalul anului trecut.

Construcțiile au ținut economia pe linia de plutire

Construcțiile au avut una dintre puținele contribuții pozitive. Sectorul a adăugat 0,4 puncte procentuale la modificarea PIB. Ponderea construcțiilor în economie a fost de 5,3%, iar volumul activității a crescut cu 7,9%.

Această evoluție arată rolul investițiilor în menținerea economiei. Într-un moment în care consumul și serviciile dau semne de slăbiciune, șantierele rămân unul dintre motoarele vizibile ale activității economice.

Au contribuit pozitiv și activitățile de spectacole, culturale și recreative, alături de alte servicii. Acestea au adus un plus de 0,3 puncte procentuale la PIB, cu o creștere a volumului de activitate de 11,6%.

Comerțul și transporturile au tras economia în jos

Cea mai mare contribuție negativă a venit din zona comerțului, transporturilor, depozitării, hotelurilor și restaurantelor. Acest bloc de activități are o pondere de 22,5% la formarea PIB, dar a avut o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale.

Volumul activității din această zonă a scăzut cu 3,1%. Asta este important pentru că vorbim despre un sector care reflectă consumul, mobilitatea, turismul și o parte mare din serviciile folosite zilnic de populație și firme.

Industria a avut și ea o contribuție negativă, de 0,2 puncte procentuale. Sectorul are o pondere de 15,8% în PIB, iar volumul de activitate a scăzut cu 1,2%. Informațiile și comunicațiile au tras la rândul lor în jos economia, cu o contribuție negativă de 0,3 puncte procentuale și o scădere a activității de 4,1%.

Statistica indică stagnare, nu revenire

Datele INS arată o economie care a evitat o nouă scădere trimestrială. Dar nu arată o revenire clară. PIB-ul este încă sub nivelul de anul trecut, iar sectoarele mari de servicii și industria au contribuții negative.

Pentru Guvern, cifrele sunt importante în contextul deficitului bugetar. O economie stagnantă face mai dificilă colectarea veniturilor și complică ajustarea fiscală. Fără creștere, deficitul se reduce mai greu. Pentru firme, tabloul este amestecat. Construcțiile merg bine, dar comerțul, transporturile și industria dau semnale slabe. În final, România nu mai pare în cădere trimestrială, dar nici nu a reintrat pe o traiectorie solidă de creștere.