Licitațiile la preț mic întârzie proiectele publice. Proiectanții cer reguli noi pentru investiții de peste 100 de milioane de euro 

Unele licitații ajung să fie câștigate la valori mult sub estimările inițiale. Ulterior apar întârzieri, acte adiționale și costuri suplimentare pentru stat. Problemele se văd mai ales în infrastructură, spitale și construcții publice majore. Cezar Șerban, directorul general Aduro, susține că piața are nevoie de criterii mai clare de calitate.

Proiectele incomplete pun presiune pe șantiere

Piața de proiectare din România se confruntă cu două probleme majore, potrivit directorului general Aduro. Prima ține de documentațiile tehnice realizate fără studii complete în teren. A doua privește ofertele foarte mici, urmate de cereri pentru majorarea valorii contractelor. Cezar Șerban spune că unele proiecte sunt făcute fără deplasări reale pe teren. În anumite cazuri lipsesc studiile geotehnice, iar documentațiile ajung să fie construite pe baze fragile.

„Vedem proiecte făcute fără deplasare pe teren, fără studii geotehnice și uneori chiar cu utilizarea inteligenței artificiale fără verificări reale. În paralel, există oferte foarte mici, iar imediat după semnarea contractului apar solicitări de acte adiționale pentru creșterea valorii”, a explicat Cezar Șerban, în marja Forumului Construcțiilor 2026.

Potrivit lui, problemele apar încă din etapa de proiectare, înainte ca lucrările să înceapă efectiv. Un proiect incomplet poate genera blocaje pe șantier, dispute contractuale și cheltuieli suplimentare.

Industria critică regula prețului minim

Directorul general Aduro consideră că sistemul actual de achiziții publice favorizează dezechilibre în piață. Criteriul prețului cel mai mic poate împinge companiile spre oferte nerealiste, greu de susținut în practică. „În acest moment, statul funcționează într-o logică de tip scump la tărâțe și ieftin la făină. Cum poate cineva să creadă că o investiție de peste 100 de milioane de euro poate fi susținută de un proiect de 200.000 de lei? Evident că apar complicații în execuție”, a spus Cezar Șerban.

El susține introducerea unui mecanism de evaluare bazat pe performanța anterioară a firmelor de proiectare. În opinia sa, statul ar trebui să țină cont de calitatea proiectelor livrate, nu doar de valoarea ofertei financiare. O soluție propusă este un sistem de tip „bonus-malus” pentru proiectanți. Firmele cu rezultate bune ar putea primi punctaje mai mari, iar companiile cu probleme repetate ar fi penalizate. Printre măsurile sugerate se află și crearea unui registru al firmelor de proiectare. Registrul ar putea include experiența, resursele umane, licențele și istoricul proiectelor finalizate.

Cezar Șerban cere și verificări mai stricte privind utilizarea inteligenței artificiale în documentațiile tehnice. Tehnologia poate ajuta procesul, dar nu poate înlocui studiile de teren și expertiza profesională. „Este nevoie de un sistem de scoring bazat pe performanța reală a proiectelor anterioare. Există bune practici în alte state europene care pot fi adaptate și în România”, a adăugat directorul general Aduro.

Întârzierile cresc nota de plată pentru stat

Proiectele tehnice slabe afectează direct durata investițiilor publice, mai ales în infrastructură și construcții mari. O documentație incompletă poate transforma o lucrare planificată pe câțiva ani într-un șantier prelungit. „Un spital care ar trebui construit în trei ani ajunge să fie finalizat în șapte, iar o autostradă de patru ani se face în zece. Când proiectul este deficitar, constructorul se blochează în șantier, iar costurile cresc semnificativ”, a explicat Cezar Șerban.

Efectele nu se limitează la întârzieri. Apar costuri mai mari, modificări de soluții, dispute între constructori și beneficiari, dar și pierderi pentru comunitățile care așteaptă investițiile. În acest context, directorul general Aduro afirmă că regulile trebuie echilibrate. Calitatea ar trebui recompensată, iar ofertele nesustenabile ar trebui filtrate mai atent încă din etapa de licitație. Cezar Șerban susține că piața poate funcționa mai bine dacă autoritățile și industria ajung la reguli comune. Dialogul ar putea reduce blocajele și ar putea limita risipa de bani publici. „Credem că piața se poate regla dacă regulile sunt corect stabilite și dacă există un dialog real între industrie și factorii de decizie”, a concluzionat directorul general Aduro, potrivit Mediafax.