În România s-au finalizat aproape 12.000 de locuințe în primul trimestru. Creșterea vine mai ales din rural

Datele INS arată o piață rezidențială care își revine în volum, dar nu uniform. București-Ilfov rămâne regiunea cu cele mai multe locuințe terminate, însă cel mai puternic avans vine din Vest. Practic, Capitala conduce clasamentul ca număr total, dar nu mai este motorul principal al creșterii.

Aproape 12.000 de locuințe finalizate

În trimestrul I 2026 au fost finalizate 11.876 de locuințe, față de 10.962 în trimestrul I 2025. Creșterea este de 914 unități, adică aproximativ 8,3%.

Această evoluție este un semnal bun pentru piața imobiliară, după o perioadă marcată de dobânzi ridicate, costuri mari de construcție și prudență din partea cumpărătorilor. Totuși, numărul locuințelor terminate nu arată doar cererea de azi, ci și proiectele începute în anii anteriori.

Locuințele finalizate sunt, de fapt, proiecte care au trecut prin întregul ciclu de construcție și recepție. De aceea, datele arată mai ales ce proiecte au reușit să ajungă la capăt, nu neapărat câte șantiere noi pornesc acum.

Ruralul aduce toată creșterea

Cea mai interesantă schimbare apare între urban și rural. În mediul urban au fost finalizate 6.241 de locuințe, cu 111 mai puține decât în primul trimestru din 2025. Totuși, orașele păstrează ponderea cea mai mare, cu 52,6% din total.

În mediul rural, numărul locuințelor terminate a urcat la 5.635, cu 1.025 mai multe decât anul trecut. Practic, creșterea totală a pieței vine din rural, nu din urban.

Această mutare poate avea mai multe explicații. O parte a cererii s-a deplasat spre zone periurbane și comune apropiate de orașe mari, unde terenurile sunt mai accesibile. În același timp, dezvoltarea metropolitană face ca distincția statistică urban-rural să fie mai puțin clară pentru cumpărătorul real.

Privatul construiește, statul se retrage

Finanțarea privată domină aproape complet piața locuințelor terminate. Din cele 11.876 de locuințe finalizate, 11.642 au fost realizate din fonduri private. Ponderea a urcat la 98% din total.

Față de primul trimestru din 2025, locuințele construite din fonduri private au crescut cu 1.135 de unități. În schimb, locuințele realizate din fonduri publice au scăzut de la 455 la 234, adică minus 221 de unități.

Aceasta este una dintre concluziile importante ale datelor. Piața merge înainte prin capital privat, în timp ce statul joacă un rol tot mai mic în livrarea de locuințe noi. Pentru o țară cu deficit de locuințe accesibile, această diferență ridică o problemă socială, nu doar imobiliară.

București-Ilfov rămâne pe primul loc

Pe regiuni, București-Ilfov rămâne lider ca număr total de locuințe terminate. Regiunea a avut 3.827 de locuințe finalizate în primul trimestru din 2026, față de 3.810 în aceeași perioadă din 2025.

Creșterea este însă modestă, de doar 17 locuințe. Ponderea București-Ilfov în totalul național a coborât de la 34,8% la 32,2%. Capitala și zona ei metropolitană rămân dominante, dar dinamica nu mai este spectaculoasă.

Asta nu înseamnă că piața din București-Ilfov se blochează. Înseamnă că alte regiuni încep să recupereze din decalaj, cel puțin în ceea ce privește locuințele terminate într-un trimestru.

Vestul țării are cel mai mare avans

Regiunea Vest a avut cea mai puternică creștere: plus 749 de locuințe. Numărul locuințelor terminate a urcat de la 931 la 1.680, iar ponderea regiunii în totalul național a crescut de la 8,5% la 14,2%.

Nord-Vest a urcat cu 271 de locuințe, până la 1.522, iar Nord-Est a crescut cu 147 de locuințe, până la 1.388. Sud-Muntenia a avut un avans modest, de 31 de unități.

La polul opus, Sud-Vest Oltenia a scăzut cu 177 de locuințe, Sud-Est cu 119, iar regiunea Centru cu 5. Diferențele regionale arată că revenirea pieței nu este generală, ci concentrată în anumite zone.

Miza: revenire reală sau efect de calendar

Datele INS arată o creștere clară a locuințelor terminate, dar imaginea trebuie citită cu atenție. Avansul vine din rural, din finanțare privată și din câteva regiuni cu dinamici puternice.

Pentru cumpărători, mai multe locuințe finalizate pot însemna o ofertă ceva mai bună. Pentru dezvoltatori, cifrele arată că proiectele încă se închid, chiar într-un mediu economic dificil. Iar pentru autorități, scăderea locuințelor finanțate public ar trebui să fie un semnal de alarmă.

În final, piața rezidențială pare să revină, dar nu uniform și nu neapărat acolo unde presiunea socială este cea mai mare. România construiește mai mult decât anul trecut. Întrebarea este dacă locuințele noi ajung în zonele, prețurile și formele de care populația are nevoie.