Mai este agricultura românească profitabilă în 2026? 25 de kilograme de grâu costă cât o cafea în oraș

Pentru mulți fermieri, provocarea principală este găsirea unui echilibru între cheltuielile tot mai mari și banii obținuți din valorificarea producției. Mai ales într-o piață caracterizată de volatilitate.

Presiunea asupra sectorului agricol vine din mai multe direcții, de la creșterea costurilor pentru inputuri și energie până la dificultățile de valorificare a producției. Reprezentanții fermierilor susțin că problema agriculturii românești nu mai este doar capacitatea de producție. Ci și lipsa unor mecanisme care să permită obținerea unui preț corect pentru munca producătorilor.

„Dacă ne referim la sectorul vegetal, este din ce în ce mai greu. Dacă ne referim la problemele de biosecuritate din sectorul zootehnic, situația este similară. În ceea ce privește partea horticolă, putem crește din punct de vedere al tehnologiilor și al produselor de calitate. În schimb, nu avem o strategie de țară privind valorificarea producției. Când vorbesc despre valorificare mă refer la obținerea unui preț corect, printr-o segmentare foarte clară a produselor. Produse de tip băcănie, produse artizanale sau produse industriale, destinate consumului de masă”, a declarat Bogdan Chiripuci, manager Politici Agricole și Programe pentru Agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români.

Fermierii trebuie să producă în funcție de cererea pieței

Dincolo de presiunea costurilor, reprezentantul Clubului Fermierilor Români atrage atenția că o altă provocare majoră pentru agricultură este adaptarea producției la cerințele actuale ale pieței.

Potrivit acestuia, fermierii au nevoie de competențe mai largi. Adică, de la management și analiză de piață până la identificarea cererii consumatorilor. Asta pentru a putea dezvolta produse competitive.

„Ai nevoie de cunoștințe multidisciplinare. Fiscale, legislative, de management organizațional, de acces la piețe, de analiză a piețelor, de identificare a concurenței și de elaborare a unor produse adaptate solicitărilor consumatorilor. Avem încă o problemă și în 2026, după 36 de ani de la Revoluție. Sunt fermieri care produc ceea ce știu să producă. Nu ceea ce cere piața. De aici apar sincope și volatilitate”, a explicat Bogdan Chiripuci.

El a oferit exemplul unor produse precum cartoful, varza și roșia. În aceste trei cazuri, lipsa adaptării la cererea consumatorilor generează o serie întreagă de dezechilibre.

„Încercăm să vindem cartoful după recoltare, fără să avem spații de depozitare, la prețuri foarte mici, uneori chiar la nivelul costurilor. Situația este similară în cazul verzei. În ceea ce privește roșiile, într-un anumit sezon se recoltează cantități foarte mari la nivel național, în aceeași perioadă. Acest lucru duce la supraproducție. În schimb, pe parcursul anului avem importuri pentru aceste produse, uneori de o calitate îndoielnică”, a spus reprezentantul Clubului Fermierilor Români.

Bogdan Chiripuci consideră că agricultura românească are nevoie de o strategie națională de promovare și valorificare a produselor autohtone. Aceasta ar trebui să îi ajute pe producători să obțină prețuri mai bune și să își consolideze poziția pe piață.

Potrivit acestuia, dezvoltarea unor branduri locale și introducerea unor sisteme de certificare, precum denumirile de origine controlată sau indicațiile geografice protejate, ar crește valoarea produselor românești. De asemenea, ar oferi mai multă predictibilitate fermierilor.

Costurile cresc, dar prețurile de vânzare rămân sub presiune

Costurile ridicate ale fermierilor nu sunt determinate doar de scumpirea inputurilor. Ci și de faptul că prețurile obținute pentru producție nu au crescut în același ritm. Iar când această diferență se tot reduce, apar probleme în toată ramura agriculturii.

Reprezentantul Clubului Fermierilor Români atrage atenția că, în timp ce cheltuielile pentru motorină, îngrășăminte sau pesticide au ajuns la niveluri mult mai ridicate față de urmă cu un deceniu. Asta în timp ce prețurile de valorificare ale unor produse agricole au rămas apropiate.

„Astăzi, o cafea la o cafenea decentă din București costă aproximativ 20 de lei. 20 de lei împărțit la 0,80 lei înseamnă 25 de kilograme de grâu. Discutăm despre faptul că prețul unei cafele reprezintă echivalentul a 25 de kilograme de grâu. Este important să ne raportăm corect la munca fermierului și la modul în care aceasta este recompensată”, a mai spus Bogdan Chiripuci.

Finanțarea agriculturii, o provocare pentru fermierii români

Accesul la finanțare reprezintă o altă provocare majoră pentru fermieri. Totuși, reducerea profitabilității afectează capacitatea exploatațiilor agricole de a susține investiții noi.

Reprezentantul Clubului Fermierilor Români atrage atenția că sectorul agricol are nevoie de produse de creditare adaptate specificului activității. „Având în vedere realitatea din ultimii ani și măsura luată de Ministerul Agriculturii în urmă cu aproximativ doi ani privind suspendarea datoriilor pe care fermierii le aveau către companiile de inputuri sau instituțiile bancare, discutăm astăzi despre un risc din ce în ce mai mare ca băncile să fie reticente în acordarea de credite către fermieri. De asemenea, discutăm despre lipsa unor produse de creditare adaptate acestui sector. În urmă cu trei-cinci ani am atras atenția autorităților asupra lipsei unui produs de finanțare pe termen mediu și lung”, a declarat Bogdan Chiripuci.

Potrivit acestuia, mulți fermieri au fost nevoiți să contracteze credite pentru achiziția de terenuri sau utilaje. Fie pentru a păstra parcele compacte, fie pentru a putea investi în tehnologii necesare adaptării la schimbările climatice, precum agricultura conservativă.

Fermierii investesc cu instrumente financiare nepotrivite

Problema este că, în multe situații, aceste investiții au fost finanțate prin credite destinate capitalului de lucru. Acest lucru a creat dificultăți din punct de vedere economic și financiar.

„Din punct de vedere economic, banca analizează indicatorii în funcție de destinația finanțării. Dacă destinația nu a fost cea corectă, fermierul nu a avut control asupra acestui aspect. Avem nevoie de predictibilitate în ceea ce privește creditele pentru capital de lucru pe termen scurt și creditele pentru investiții pe termen mediu și lung. Iar termen mediu și lung înseamnă 15-20 de ani”, a explicat reprezentantul Clubului Fermierilor Români.

Acesta susține că agricultura are nevoie de o regândire a modului în care este finanțată. Astfel încât instrumentele bancare să fie adaptate ciclurilor specifice acestui sector. „Avem nevoie de o astfel de abordare la nivelul sectorului. Iar în aceste momente dificile poate am putea identifica și un produs similar leasingului, care să ofere predictibilitate atât sistemului bancar, cât și fermierului. Ideea este ca terenul să poată fi avut în vedere ca un bun de exploatare. Și nu doar ca o valoare actuală raportată la piață”, a declarat Bogdan Chiripuci.

Agricultura românească, afectată de concurența produselor ieftine din afara UE

Pe lângă problemele interne legate de costuri, finanțare și valorificarea producției, fermierii români se confruntă și cu presiunea concurenței externe. Cel puțin, în special din partea produselor provenite din state din afara Uniunii Europene.

Reprezentantul Clubului Fermierilor Români atrage atenția că România trebuie să găsească soluții pentru protejarea producției autohtone și pentru diferențierea produselor care respectă standardele europene de cele care nu sunt supuse acelorași reguli.

Una dintre problemele semnalate este legată de concurența dintre cerealele românești și produsele provenite din state non-UE. Acestea ajung pe piață la prețuri mai mici. Mai mult, România întâmpină dificultăți și în Portul Constanța, la exportul cerealelor autohtone, comparativ cu cele provenite din țări terțe sub formă de tranzit – ar trebui să se acorde acestei situații o atenție aparte. „Avem nevoie de o prioritizare a cerealelor românești care respectă normele europene comparativ cu produsele provenite din țări non-UE. Știm că există situații în care încărcătura de pesticide poate fi foarte ridicată, iar fermierii noștri pierd timp și bani din cauza lipsei unui astfel de mecanism”, a explicat el.

Potrivit lui, fermierii din Uniunea Europeană sunt obligați să respecte standarde stricte privind utilizarea pesticidelor, protecția mediului și siguranța alimentară. În același timp, producătorii din afara spațiului comunitar pot avea reguli diferite.

Fermierii români reclamă lipsa unui preț corect pentru producție

Ionică Nechifor, președintele Asociației Moldoovis, consideră că problema principală a agriculturii românești nu este reprezentată doar de nivelul ridicat al cheltuielilor, ci și de dificultatea producătorilor de a obține un preț corect pentru munca lor.

„Problema este că depindem de o bursă și depindem de niște prețuri controlate de retaileri. Și de aici ne întoarcem la problema noastră. În timp ce alte state membre subvenționează masiv agricultura, nu știm exact care sunt criteriile și cum se realizează acest sprijin. Dar știm că există o susținere puternică pentru producția alimentară. La noi, acest lucru nu se întâmplă în aceeași măsură”, a declarat Ionică Nechifor.

Potrivit acestuia, agricultura românească este în continuare dependentă de subvenții și de fondurile europene. Însă, modul în care aceste resurse sunt distribuite trebuie regândit, astfel încât sprijinul să ajungă către sectoarele care pot genera dezvoltare și competitivitate.

„Important este să știm să prioritizăm și să intervenim acolo unde este nevoie, nu doar în funcție de anumite interese. Multe măsuri sunt luate pe termen scurt, fără să reflecte întotdeauna realitatea din teren. Și fără ca fondurile să ajungă exact acolo unde România are cel mai mare potențial de dezvoltare”, a spus Ionică Nechifor.

România, fruntașă la calitatea produselor

În ceea ce privește competitivitatea agriculturii românești în raport cu producătorii din alte state, în special cu cei din afara Uniunii Europene, Ionică Nechifor consideră că România are un avantaj important în ceea ce privește calitatea produselor. Însă întâmpină dificultăți atunci când vine vorba despre preț și capacitatea de a concura pe piețele externe.

Potrivit acestuia, producătorii români trebuie să respecte standarde europene stricte. Unele produse provenite din afara Uniunii Europene sunt obținute în condiții diferite de producție.

„Suntem foarte buni la calitate, pentru că produsele noastre au o calitate reglementată prin normele europene. Celelalte state din afara Uniunii Europene nu respectă întotdeauna aceleași reguli. Vă spun, este suficient să consumi o dată produse care vin din afara Uniunii Europene și este posibil ca a doua oară să nu mai alegi acele produse. Însă problema este că, atunci când puterea de cumpărare este scăzută, oamenii aleg ceea ce este mai ieftin. Fără să țină cont întotdeauna de calitate”, a declarat președintele Asociației Moldoovis.

Ionică Nechifor atrage atenția că diferența dintre preț și calitate reprezintă una dintre principalele provocări pentru produsele românești. „Dacă reușim să apropiem puterea de cumpărare de calitatea pe care o avem noi ca produse, evident că cetățeanul se va îndrepta spre produsele românești. În momentul actual, consumatorul se orientează în multe cazuri către ceea ce este mai ieftin. Fără să analizeze dacă produsul este românesc sau provine dintr-o altă țară”, a mai spus Ionică Nechifor.

Agricultura are nevoie de o strategie pe termen lung

Toate pozițiile reprezentanților sectorului agricol indică spre aceeași concluzie. Problemele cu care se confruntă fermierii români nu țin exclusiv de nivelul producției. Ci și de capacitatea de a transforma producția în venituri sustenabile.

Deși România dispune de un potențial agricol ridicat, iar fermierii se confruntă cu mai multe vulnerabilități. Vorbim aici de costuri ridicate de producție, lipsa unor mecanisme eficiente de valorificare, acces dificil la finanțare. Peste toate aceste, vine și concurența produselor mai ieftine provenite din afara Uniunii Europene. În plus, consumatorii au o putere de cumpărare mai redusă decât în anii anteriori.

Reprezentanții fermierilor consideră că este nevoie de o strategie pe termen lung, pentru ca agricultura românească să devină mai competitivă. Aceasta ar trebui să includă investiții în infrastructură, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, produse financiare adaptate sectorului agricol. Dincolo de considerentele tehnice, ar trebui să includă și o promovare mai eficientă a produselor românești.

În lipsa unor astfel de măsuri, o producție bună nu va fi suficientă pentru a garanta profitabilitatea fermierilor. Iar diferența dintre potențialul agriculturii românești și rezultatele economice obținute de producători riscă să rămână una semnificativă.