Ce este și cum funcționează BERD. Investițiile instituției în România au depășit 12,6 miliarde de euro

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) este o instituție financiară internațională, creată în 1991. Misiunea inițială a fost sprijinirea fostelor economii comuniste în tranziția către piață. Mandatul s-a extins, iar instituția operează astăzi în 40 de economii de pe trei continente.

BERD nu este o bancă centrală. Nu emite monedă, nu stabilește dobânzi-cheie și nu controlează inflația. Spre deosebire de Fondul Monetar Internațional, nu finanțează programe generale de stabilizare. Investește în proiecte concrete și combină finanțarea cu asistența și dialogul pentru reforme. Din 1991, instituția a investit peste 222 de miliarde de euro în mai mult de 7.883 de proiecte. Beneficiarii includ firme, bănci, autorități locale și întreprinderi publice care furnizează servicii esențiale. Prioritatea rămâne însă sectorul privat.

Cine deține și conduce BERD

BERD este deținută de 77 de state, alături de Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții. Fiecare acționar contribuie la capital. Consiliul Guvernatorilor stabilește direcția strategică și decide asupra capitalului sau admiterii noilor membri.

Majoritatea atribuțiilor sunt delegate Consiliului de Administrație, format din 23 de directori. Acesta aprobă politicile și supraveghează operațiunile. Președintele conduce activitatea zilnică și prezidează consiliul.

Principalele instrumente sunt împrumuturile, participațiile la capital și garanțiile. Creditele sunt adaptate investiției, iar o parte din risc poate fi preluată de alte bănci. Dacă intră în acționariatul unei companii, BERD păstrează o participație minoritară și urmărește obținerea unui randament. Pentru firmele mici, finanțarea ajunge frecvent prin băncile comerciale locale.

Un proiect trece prin analiza conceptului, negocierea condițiilor și verificarea informațiilor. După evaluarea finală, dosarul ajunge la Consiliul de Administrație sau la conducerea delegată. Contractul devine obligatoriu după semnare. Creditul este apoi rambursat conform graficului convenit.

BERD aplică trei criterii centrale: impactul asupra tranziției, soliditatea bancară și “adiționalitatea”. Ultimul termen înseamnă că instituția trebuie să ofere ceva indisponibil în condiții rezonabile pe piață. Poate fi o maturitate mai lungă, finanțare în moneda locală sau asumarea unui risc dificil. Regula urmărește completarea pieței, nu înlocuirea creditorilor privați. Dar finanțarea nu este automat nerambursabilă. Împrumuturile trebuie restituite, iar participațiile trebuie să producă randament. Granturile donatorilor pot completa unele proiecte, inclusiv prin consultanță. Acestea nu transformă finanțarea BERD într-o subvenție.

De unde provin resursele

Capitalul subscris de acționari formează baza financiară și susține ratingurile de credit ale instituției. Pe această bază, BERD împrumută bani de pe piețele internaționale prin emisiuni de obligațiuni. Resursele sunt apoi plasate în proiecte, iar rambursările și veniturile pot finanța operațiuni noi. Contribuțiile donatorilor sunt administrate separat pentru programe și obiective stabilite. Mecanismul multiplică efectul capitalului adus de acționari. Totuși, banii nu sunt gratuiți și riscul nu dispare. Dobânda, scadența și garanțiile depind de proiect și de bonitatea debitorului.

România este membră BERD din martie 1991 și a subscris 163,43 milioane de euro la capital. Datele instituției indică 597 de proiecte și investiții cumulate de 12,676 miliarde de euro. Portofoliul curent ajunge la 3,561 miliarde, iar sectorul privat reprezintă 87% din acesta.

În 2025, BERD a investit în România un record de 955 milioane de euro, prin 37 de proiecte. Finanțările verzi au reprezentat 81% din volumul anual. Cu un an înainte, instituția investise 707 milioane de euro în 44 de proiecte. Diferența arată că numărul proiectelor nu măsoară singur amploarea finanțării. Direcțiile actuale includ energia și infrastructura verde, productivitatea companiilor, inovarea și dezvoltarea pieței financiare. BERD poate aduce capital pe termen lung și poate atrage cofinanțatori privați. În schimb, beneficiarii acceptă evaluări, condiții contractuale și monitorizare. Rolul instituției este să facă investițiile viabile, nu să înlocuiască bugetul sau disciplina financiară.