Protecția socială absoarbe 40% din cheltuielile publice în UE. În România, economia ocupă locul al doilea

Guvernele Uniunii Europene (UE) au cheltuit aproximativ 8.855 de miliarde de euro în 2024. Suma reprezintă 49,1% din produsul intern brut (PIB) al blocului comunitar. Cheltuielile au crescut cu 413 miliarde de euro, respectiv 4,9%, comparativ cu anul precedent, potrivit datelor Eurostat.

Cea mai mare parte a banilor publici a fost direcționată către protecția socială. Această categorie a reprezentat 40% din totalul cheltuielilor și 19,6% din PIB-ul UE. În termeni absoluți, guvernele europene au alocat protecției sociale aproximativ 3.540 de miliarde de euro. Aproape jumătate din beneficiile sociale au fost legate de pensii. Categoria mai include ajutoarele pentru șomaj, sprijinul acordat familiilor, prestațiile pentru dizabilitate și măsurile împotriva excluziunii sociale.

Protecția socială, cea mai mare cheltuială

Protecția socială este principala destinație a banilor publici în toate cele 31 de state analizate de Euronews. Ponderea sa variază însă între 26% din cheltuielile totale în Ungaria și 45,9% în Finlanda. Niveluri de peste 40% sunt înregistrate și în Luxemburg, Italia, Danemarca, Franța, Austria, Germania, Spania și Portugalia. Diferențele sunt influențate de structura populației, arhitectura sistemelor de pensii și modul de finanțare a serviciilor sociale. Banca Centrală Europeană consideră că nu există un nivel unic, optim, al cheltuielilor sociale pentru toate statele.

Sănătatea ocupă locul al doilea la nivelul mediei europene. Guvernele UE au alocat acestui domeniu aproximativ 1.331 de miliarde de euro. Suma reprezintă 15% din totalul cheltuielilor și 7,4% din PIB. Ponderea ajunge la 24,3% în Irlanda, dar coboară la 10% în Ungaria.

Sănătatea nu este însă a doua prioritate în toate statele. Excepțiile includ România, Italia, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Malta, Luxemburg și Letonia.

În România, a doua categorie ca pondere este cea denumită “afaceri economice”. Aceasta include programele pentru industrie, agricultură, energie, transporturi, comunicații, ocuparea forței de muncă și sprijinirea companiilor. Aceeași structură este întâlnită în Malta, Letonia, Bulgaria și Luxemburg. La nivelul UE, afacerile economice reprezintă 10,8% din cheltuielile publice și 5,3% din PIB.

Cum se împart banii

Protecția socială și sănătatea depășesc împreună jumătate din cheltuielile publice în aproximativ două treimi dintre statele analizate. Media comunitară este de 55%. Serviciile publice generale reprezintă 12,4% din cheltuielile UE. Categoria include administrația, parlamentele, finanțele publice, politica externă și costurile asociate datoriei publice.

Educația primește 9,7% din bugetele guvernamentale, echivalentul a 4,8% din PIB. Italia înregistrează cea mai redusă pondere din clasamentul prezentat, de aproximativ 8%.

Apărarea a reprezentat 3% din cheltuielile publice europene în 2024. Statele UE au alocat acestui domeniu 266 de miliarde de euro, cu 14,8% mai mult decât în 2023. Aceasta a fost cea mai puternică majorare procentuală dintre principalele funcții bugetare. Eurostat avertizează însă că metodologia sa nu poate fi comparată direct cu statisticile NATO privind apărarea.

Cultura, recreerea și religia au primit 2,4% din cheltuielile publice. Protecției mediului i-au revenit 1,7%, iar locuințelor și dezvoltării comunitare numai 1,5%.

Datele arată că dimensiunea bugetelor nu spune singură întreaga poveste. Clasamentele se schimbă atunci când cheltuielile sunt raportate la populație, puterea de cumpărare sau PIB. Structura bugetelor reflectă atât opțiunile politice, cât și presiunile demografice și economice ale fiecărui stat. Datele pentru 2024 rămân provizorii și pot fi revizuite ulterior de Eurostat.