Piața muncii din România a avut mai puține joburi în acest an. Numărul candidaților pentru fiecare post s-a dublat

Piața muncii din România a avut mai puține joburi în acest an. Numărul candidaților pentru fiecare post s-a dublat
Piața muncii din România are mai puține joburi în 2026 Sursă foto: Pexels
Companiile din România au devenit mai prudente în recrutare, iar competiția pentru posturile disponibile a crescut puternic. Schimbarea pune presiune pe candidați și modifică prioritățile angajaților.

Piața muncii a intrat într-o etapă diferită după anii în care firmele concurau intens pentru personal. Angajatorii analizează mai atent recrutările și păstrează deschise mai puține poziții.

În același timp, interesul pentru schimbarea locului de muncă rămâne ridicat. Dezechilibrul dintre cerere și ofertă favorizează companiile în anumite domenii, dar lipsa specialiștilor continuă în sectoarele tehnice.

Ofertele de muncă au scăzut cu aproximativ o treime

Numărul ofertelor publicate pe principalele platforme de recrutare a scăzut cu aproximativ o treime în primul trimestru din 2026. Piața a avut puțin peste 40.000 de poziții deschise în perioada analizată, potrivit datelor Bestjobs. Candidații au trimis, în schimb, peste trei milioane de aplicări. Numărul mediu de persoane interesate de fiecare poziție a ajuns astfel la aproximativ 80. Cu un an înainte, media era de circa 40 de candidați pentru un post. Concurența pentru locurile disponibile s-a dublat într-un interval relativ scurt.

Schimbarea obligă companiile să acorde mai multă atenție modului în care își prezintă ofertele. Claritatea anunțurilor, vizibilitatea și rapiditatea răspunsului pot influența rezultatele recrutării. „Pentru un căutător de loc de muncă, asta înseamnă o concurență mult mai dură. Pentru un angajator, înseamnă că simpla publicare a unui anunț nu mai garantează nimic — vizibilitatea, claritatea ofertei și viteza de răspuns contează mai mult ca oricând”, arată specialiștii companiei.

Datele Institutului Național de Statistică indică și o reducere a efectivelor de salariați. În primul trimestru, numărul lor a fost cu aproximativ 60.000 sub nivelul din perioada similară din 2025. Industria prelucrătoare a înregistrat cel mai mare recul dintre sectoarele analizate.

Salariul mediu net a ajuns la 5.938 de lei

Câștigul salarial mediu net a fost de 5.938 de lei în martie 2026, potrivit INS. Nivelul este cu 4,3% peste cel raportat în aceeași lună din anul precedent. Salariul minim brut urmează să crească de la 1 iulie cu 6,8%, până la 4.325 de lei. Diferențele dintre regiuni rămân însă semnificative.

În București, salariul mediu net se apropie de pragul de 7.000 de lei. Incertitudinea a favorizat și fenomenul denumit „job hugging”. Tot mai mulți angajați preferă să își păstreze actualul loc de muncă decât să riște o schimbare. Salariul rămâne principalul criteriu pentru aproximativ 80% dintre românii interesați de un nou post. Stabilitatea nu este însă singurul element urmărit. Echilibrul dintre viața profesională și cea personală cântărește tot mai mult în decizia de a rămâne într-o companie.

Specialiștii tehnici rămân greu de găsit

Oferta mai redusă de locuri de muncă nu a eliminat problemele de recrutare din toate domeniile. Companiile continuă să găsească dificil angajați cu pregătire specializată. Ingineria, IT-ul și contabilitatea se numără printre domeniile în care deficitul de personal calificat rămâne vizibil. Situația diferă astfel puternic față de cea a posturilor generaliste.

Inteligența artificială începe, în paralel, să schimbe organizarea activității și modul în care firmele selectează personalul. Volumul mai mare de CV-uri mută dificultatea dinspre atragerea candidaților către filtrarea lor. Angajatorii trebuie să identifice mai rapid persoanele care corespund cerințelor fiecărui rol.

Noile instrumente pot accelera selecția inițială și analiza aplicațiilor. Pentru companii, eficiența procesului de recrutare devine astfel mai importantă într-o piață cu numeroși candidați, potrivit Economedia.

0 comentarii