România depășește media europeană la scumpirile producției industriale, cu un avans anual de 14,9%. Energia rămâne principalul factor al creșterii prețurilor

Industria europeană a traversat o nouă perioadă de scumpiri în septembrie 2026, potrivit Oficiului European de Statistică (Eurostat). Majorările au variat între principalele categorii de produse, iar unele state au înregistrat creșteri mult mai accentuate.

Prețurile au evoluat diferit în funcție de structura producției industriale. Diferențele au fost vizibile inclusiv în economiile din Europa Centrală și de Est, unde costurile au continuat să se modifice.

România a înregistrat o creștere lunară de 3,1%

Prețurile producției industriale din România au crescut cu 3,1% în septembrie 2026, comparativ cu august, potrivit Eurostat. Majorarea a depășit atât media Uniunii Europene, cât și pe cea a zonei euro. În august, creșterea lunară fusese de 2,7%, ceea ce indică o accelerare a scumpirilor.

La nivel european, cele mai mari avansuri lunare au fost raportate în Bulgaria, cu 4,6%, și Lituania, cu 4,2%. Grecia și Spania au urmat, fiecare cu o creștere de 3,9%. Danemarca și Italia au înregistrat majorări de câte 3,6%, iar Suedia a raportat un avans de 3,5%. În schimb, prețurile au rămas neschimbate în Luxemburg și Malta.

La nivelul Uniunii Europene, creșterea lunară s-a accelerat de la 1,9% în august la 2,6% în septembrie. În zona euro, ritmul a urcat de la 2% la 2,5%.

Energia s-a scumpit cu 30% într-un an în Uniunea Europeană

Comparativ cu septembrie 2025, prețurile producției industriale au crescut cu 10,9% în Uniunea Europeană și cu 11,1% în zona euro. Sectorul energetic a înregistrat cele mai mari scumpiri, de 30% în Uniunea Europeană și 30,8% în zona euro, față de septembrie 2025. În cazul bunurilor intermediare, folosite în procesele de producție, creșterea anuală a fost de 6,8% în UE și de 7,1% în zona euro.

Bunurile de capital, precum utilajele și echipamentele, s-au scumpit cu 2,6% în UE și cu 2,7% în zona euro. Prețurile bunurilor de consum de folosință îndelungată au crescut cu 3,2%, respectiv 3,4%. În schimb, bunurile de consum de folosință curentă s-au ieftinit cu 0,6% în ambele regiuni.

Fără sectorul energetic, creșterea anuală a prețurilor industriale a fost de 3,5%, atât în UE, cât și în zona euro. În comparație cu august, prețurile energiei au avansat cu 7,7% în UE și cu 7,8% în zona euro. Celelalte categorii industriale au înregistrat majorări lunare cuprinse între 0,1% și 0,3%.

Bulgaria conduce clasamentul scumpirilor industriale

În România, prețurile producției industriale au crescut cu 14,9% față de septembrie 2025. Ritmul anual s-a accelerat de la 12,5% în august, după ce în iulie fusese de 8,5%. Bulgaria a înregistrat cea mai mare majorare anuală din Uniunea Europeană, de 22,9%. Irlanda s-a situat pe locul al doilea, cu 19,9%, urmată de Lituania, cu 19%.

Creșteri importante au fost raportate și în Spania, de 18,3%, Italia, de 17,4%, și Danemarca, de 15,1%. Ritmul anual al scumpirilor din România a fost mai redus decât în cele șase țări menționate. La polul opus, Luxemburg a fost singura țară din Uniunea Europeană unde prețurile producției industriale au scăzut anual, cu 8,1%, potrivit Eurostat.