Cu toate acestea, în ultimele decenii, o altă forță a căpătat o influență considerabilă asupra deciziilor guvernamentale: piețele obligațiunilor.
Potrivit unei analize publicate de The Conversation, investitorii care cumpără și vând obligațiuni guvernamentale au devenit capabili să influențeze direct politicile economice ale statelor, să determine modificări de buget și, în unele cazuri, chiar să contribuie la căderea unor guverne.
Ce sunt obligațiunile și de ce contează
Obligațiunile reprezintă instrumente prin care guvernele se împrumută de la investitori. Atunci când un stat are nevoie de bani pentru finanțarea cheltuielilor publice, acesta emite obligațiuni pe care investitorii le cumpără în schimbul unei dobânzi. Cu cât investitorii consideră că un stat este mai sigur, cu atât acceptă dobânzi mai mici. În schimb, dacă apar îndoieli privind capacitatea guvernului de a-și plăti datoriile, investitorii cer dobânzi mai mari pentru a compensa riscul.
Această relație transformă piața obligațiunilor într-un mecanism permanent de evaluare a politicilor economice și fiscale ale unui stat.
Guvernele moderne depind într-o măsură semnificativă de accesul la finanțare. Atunci când investitorii își pierd încrederea într-un executiv, costurile de împrumut cresc rapid. O creștere a randamentelor obligațiunilor înseamnă că statul trebuie să plătească mai mult pentru finanțarea datoriei publice. În consecință, guvernele sunt adesea obligate să își revizuiască planurile de cheltuieli, să reducă deficitul sau să introducă măsuri de austeritate. În acest fel, piața obligațiunilor poate exercita presiune asupra liderilor politici fără a participa direct la procesul electoral.
Expresia care a devenit celebră pe Wall Street
Articolul amintește o declarație devenită celebră în anii 1990. Consultantul politic american James Carville spunea că, dacă ar avea șansa să se reîncarneze, ar vrea să revină pe pământ sub forma pieței obligațiunilor, deoarece aceasta poate intimida pe oricine. Afirmația reflecta influența tot mai mare pe care investitorii în obligațiuni o exercitau deja asupra guvernelor și băncilor centrale.
În anii care au urmat, această influență nu doar că a continuat, ci s-a amplificat odată cu globalizarea piețelor financiare și cu creșterea nivelului datoriei publice în multe economii dezvoltate.
The Conversation oferă drept exemplu cazul Marii Britanii din 2022. Guvernul condus atunci de Liz Truss a prezentat un pachet amplu de reduceri fiscale finanțate prin împrumuturi suplimentare. Investitorii au reacționat negativ. Randamentele obligațiunilor britanice au crescut brusc, iar lira sterlină s-a depreciat puternic. Creșterea costurilor de finanțare a obligat guvernul să renunțe la o mare parte din planurile anunțate. În cele din urmă, Liz Truss și-a pierdut funcția după doar câteva săptămâni de mandat.
Pentru mulți observatori, episodul a demonstrat cât de rapid pot reacționa piețele atunci când consideră că politicile fiscale sunt nesustenabile.
De ce influența piețelor este mai mare astăzi
Nivelul ridicat al datoriei publice face statele mai vulnerabile la reacțiile investitorilor. În multe economii dezvoltate, datoria acumulată după criza financiară din 2008, pandemia de COVID-19 și crizele energetice ulterioare a crescut semnificativ. În același timp, perioada dobânzilor extrem de scăzute s-a încheiat. Băncile centrale au majorat costul banilor pentru a combate inflația, iar investitorii sunt mult mai atenți la riscurile fiscale.
Această combinație oferă piețelor obligațiunilor o influență mai mare asupra deciziilor politice decât în urmă cu două decenii.
O putere fără voturi
Spre deosebire de alegători, investitorii nu participă la alegeri și nu formează guverne. Cu toate acestea, reacțiile lor pot influența direct capacitatea unui stat de a se finanța.
Atunci când costurile de împrumut cresc, guvernele au mai puțin spațiu pentru promisiuni electorale costisitoare sau programe de cheltuieli ambițioase. Din acest motiv, mulți economiști consideră că piețele obligațiunilor au devenit una dintre cele mai importante forțe care disciplinează politicile fiscale moderne. Relația dintre democrație și piețele financiare rămâne una complexă. Alegătorii decid cine guvernează, însă piețele obligațiunilor pot influența semnificativ ceea ce un guvern este capabil să facă odată ajuns la putere.