Ce se întâmplă cu proiectele PNRR care nu au fost finalizate la termen. Costurile continuării se mută către alte surse de finanțare și blochează noile planuri de dezvoltare

Termenul de implementare a PNRR a expirat la 31 august, iar autoritățile au început să centralizeze situația proiectelor. Premierul Ilie Bolojan estimează că peste 2.000 de lucrări finanțate prin PNRR la nivel local au rămas nefinalizate. Primăriile trebuie să le ducă la capăt până la sfârșitul anului, în principal din bugetele locale.

Un proiect rămas în lucru nu înseamnă însă că România a ratat automat și ținta europeană asociată. Legea privind închiderea PNRR separă investițiile nefinalizate care au dus la neîndeplinirea unei ținte de cele fără un asemenea efect. Clasificarea fiecărui proiect trebuie realizată până la 31 octombrie.

Costurile rămase nu dispar odată cu închiderea PNRR

Investițiile clasificate drept nefinalizate, indiferent dacă au dus sau nu la ratarea țintei aferente, trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. Lucrările rămase vor fi finanțate din surse proprii sau din alte surse legal constituite. Irina Zugravu, Managing Partner VAPRO și consultant în fonduri europene, explică cine poate ajunge să suporte costurile după expirarea termenului PNRR.

„Nu există un răspuns unic: depinde de tipul beneficiarului, de stadiul proiectului și de soluția aprobată pentru continuarea lui”, spune Irina Zugravu. În cazul beneficiarilor privați, partea investiției care nu mai poate fi acoperită prin PNRR trebuie suportată, în principiu, de companie. Diferența poate fi finanțată din resurse proprii sau prin credite bancare. Pentru investițiile publice există mai multe variante. Costurile pot fi acoperite din bugetul de stat sau din bugetele locale. Unele proiecte pot fi transferate către alte programe europene dacă îndeplinesc condițiile necesare.

De exemplu, cele trei loturi ale A7 dintre Bacău și Pașcani au rămas fizic nefinalizate la 31 august. În cursul lunii august, stadiile publicate pentru cele trei șantiere erau de aproximativ 70%, 62% și 57%. Ministerul Transporturilor a indicat Programul Transport drept soluție pentru finanțarea ulterioară a lucrărilor care nu mai pot fi decontate prin PNRR.

În sănătate, noul corp „Mama și Copilul” al Spitalului Județean Constanța oferă un alt exemplu. Investiția valorează aproximativ 986 milioane de lei și avea în iulie un grad de execuție de 69%. Proiectul continuă prin Programul Sănătate 2021–2027 pentru cheltuielile realizate după 31 august. Irina Zugravu spune că peste 600 de milioane de euro au fost asigurate pentru continuarea a opt proiecte spitalicești prin Programul Sănătate 2021–2027. Mutarea investițiilor pe alte programe nu elimină însă costul, deoarece resursele utilizate astfel nu mai pot finanța alte proiecte din aceeași alocare.

Nefinalizarea nu înseamnă automat restituirea întregii finanțări

Depășirea termenului de 31 august nu duce automat la returnarea întregii finanțări primite. Pentru investițiile care trebuie finalizate până la sfârșitul anului, legea prevede recuperarea proporțională dacă indicatorii rămân neîndepliniți. Sumele depind de gradul în care obligațiile asumate prin proiect au fost realizate.

Situația trebuie însă analizată pentru fiecare contract în parte, potrivit Irinei Zugravu. „La nivelul beneficiarului, recuperarea sumelor apare atunci când nu sunt respectate obligațiile din contractul de finanțare: cheltuieli neeligibile, indicatori nerealizați, nereguli în achiziții, utilizarea investiției în alt scop. Corecția poate fi integrală sau proporțională, în funcție de abatere și de ceea ce a fost realizat și validat”, explică aceasta.

Legea prevede și obligații ulterioare de durabilitate. Destinația bunurilor achiziționate și a investițiilor realizate trebuie menținută pentru cel puțin cinci ani de la 31 august 2026. La nivel național, mecanismul este diferit. Comisia Europeană poate reduce sumele acordate României dacă anumite jaloane sau ținte nu sunt îndeplinite.

Dragoș Pîslaru estima pe 1 septembrie o absorbție de peste 90% pentru granturile PNRR. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene indica un risc de aproximativ 860-870 milioane de euro. Cea mai mare parte a sumei este legată de reforme, nu de investițiile fizice rămase în lucru.

O lucrare terminată nu înseamnă întotdeauna un proiect închis

O diferență importantă apare între finalizarea fizică a lucrării și închiderea proiectului. Recepția confirmă că investiția respectă condițiile stabilite și poate fi utilizată. Dacă recepția sau punerea în funcțiune făcea parte din rezultatul asumat, simpla terminare a lucrărilor poate să nu fie suficientă.

„Proiectul intră într-o zonă de risc ridicat. Regula europeană este că acțiunile necesare îndeplinirii jaloanelor și țintelor trebuiau realizate până la 31 august 2026. Documentele și dovezile pot fi transmise Comisiei până la 30 septembrie, dar ele trebuie să demonstreze o situație existentă la termen”, spune Irina Zugravu.

Consecința financiară depinde de formularea exactă a jalonului și de obligațiile stabilite prin contract. Diferența dintre proiect și ținta PNRR este vizibilă și în situația Ministerului Dezvoltării. Instituția a gestionat 5.871 de contracte și susține că, potrivit primelor evaluări, toate cele 49 de jaloane și ținte aflate în responsabilitatea sa au fost îndeplinite. Documentele transmise de beneficiari sunt însă încă verificate. Existența unor lucrări nefinalizate nu înseamnă, prin urmare, ratarea automată a țintei naționale aferente.

Unele întârzieri au început încă din etapa de lansare

Proiectele rămase în urmă nu au o singură cauză. Problemele au apărut în diferite etape, uneori înainte ca investițiile să intre efectiv în implementare. Irina Zugravu indică proceduri de aplicare și evaluare prea complicate, licitații și contestații prelungite sau avize obținute greu. La acestea s-au adăugat revizuirea proiectelor tehnice, creșterea prețurilor și problemele de aprovizionare.

Capacitatea administrativă a beneficiarilor a fost, de asemenea, inegală. În energie, durata procedurilor de racordare la rețea a întârziat unele investiții. Un alt exemplu este schema pentru digitalizarea IMM-urilor. În cadrul apelului au fost depuse 7.188 de cereri pentru granturi de până la 100.000 de euro. Evaluarea și contractarea s-au prelungit, ceea ce a redus timpul disponibil pentru implementare. „Bugete, echipamente și soluții tehnologice stabilite cu doi ani înainte nu mai corespundeau întotdeauna realității din piață. Mulți au renunțat din cauza lipsei de predictibilitate”, precizează partenera coordonatoare a VAPRO.

Problemele apărute la începutul procesului s-au propagat ulterior în implementare și raportare. Premierul Ilie Bolojan a indicat, la rândul său, începerea târzie a implementării, probleme ale unor constructori și capacitatea administrativă redusă a unor autorități locale.

Proiectele întârziate pun presiune și pe alte bugete

Pentru investițiile care au trecut de 31 august fără să fie închise, riscul diferă în funcție de beneficiar. Companiile pot avea nevoie de lichidități suplimentare. Proiectele publice pun presiune pe bugetele naționale și locale. Constructorii și furnizorii pot fi afectați de întârzieri la plată sau dispute contractuale. Costurile nu le revin însă automat dacă responsabilitatea pentru întârziere nu este stabilită contractual.

Transferul proiectelor către alte programe europene produce și un efect indirect. „Există și un risc mai puțin vizibil: costul de oportunitate. Când salvăm un proiect nefinalizat prin fonduri dintr-o altă alocare europeană, reducem spațiul disponibil pentru proiecte noi”, explică Irina Zugravu.

Bilanțul complet nu este încă disponibil. Până la 31 octombrie, fiecare investiție trebuie clasificată în funcție de situația de la finalul lunii august. Legea distinge inclusiv între proiectele nefinalizate care au dus la neîndeplinirea unei ținte PNRR și cele care nu au produs acest efect. Clasificarea va oferi o imagine mai clară asupra investițiilor rămase în lucru și asupra consecințelor continuării lor. O evaluare completă ar trebui să arate și în ce măsură finalizarea proiectelor întârziate a redus resursele disponibile pentru investiții noi.