Proiectul BVB intră în linie dreaptă. Ce șanse are Contrapartea Centrală să relanseze piața derivatelor?

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a confirmat la începutul acestui an depunerea completă a documentației necesare în vederea autorizării societății CCP.RO Bucharest în calitate de Contraparte Centrală. Este un anunț important pentru evoluția pieței de capital locale, așteptat de mult timp. Importanța proiectului derivă din rolul său de infrastructură-cheie în relansarea și dezvoltarea pieței derivatelor în România.

Potrivit Bursei de Valori București (BVB), inițiatorul proiectului și acționarul majoritar al societății, CCP va asigura mecanisme noi pentru diminuarea și transferul riscurilor la nivelul piețelor deservite. „O astfel de instituție joacă un rol esențial în arhitectura piețelor financiare, prin reducerea riscurilor sistemice și prin creșterea siguranței tranzacțiilor”, declara președintele ASF, Alexandru Petrescu, cu ocazia confirmării dosarului.

O piață cu vechime…

Concret, CCP va asigura suportul pentru relansarea pieței instrumentelor financiare derivate, care a mai funcționat în România. Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri de la Sibiu (BMFMS) a fost prima care a implementat contractele futures în 1997.

În anii ce au urmat, bursa de la Sibiu și-a trecut în palmares realizări notabile, pentru perioada respectivă. Cum a fost, de exemplu, lansarea primelor instrumente financiare derivate cu activ suport titlurile SIF-urilor și cele ale Petrom. A urmat apoi primul contract futures pe mărfuri, cu activ suport grâul. Iar în 2010 a reușit o premieră și la nivel european – lansarea primului contract futures pe indicele american Dow Jones Industrial Average.

BMFMS, devenită ulterior Sibex (Sibiu Stock Exchange), a intrat însă în declin în 2011. După șase ani consecutivi de pierderi financiare, aflată în imposibilitatea de a supraviețui în format independent, BVB a absorbit Sibex.

…dar fără continuitate

Ca urmare a acestei acțiuni, piața reglementată și cea a derivatelor de la Sibiu au fost închise. Fuziunea cu BVB a fost văzută, la acel moment, ca singura soluție de salvare a infrastructurii Sibex. Planul inițial prevedea extinderea portofoliului de astfel de instrumente tranzacționate la București.

Lucru care nu s-a reușit pe deplin. BVB a intrat pe piața de derivate în 2007, la scurt timp după aderarea României la UE. Oferta inițială a inclus contracte futures pe indicele BET și, mai târziu, pe BET-FI. Ulterior, s-au adăugat și derivatele cu activ suport pe acțiunile celor mai lichide companii la acea vreme.

În 2017 s-a încercat relansarea acestei piețe prin fuziunea cu Sibex, dar demersul nu a dat rezultatele scontate. În ultimii ani, reglementările internaționale tot mai stricte au dus la suspendarea de facto a tranzacționării derivatelor la BVB. Un reper în acest sens este Regulamentul European privind Infrastructura Pieței (European Market Infrastructure Regulation – EMIR). Ajuns la momentul actual la a treia versiune, EMIR vizează strict activitatea piețelor de derivate extrabursiere și a contrapărților centrale.

Principalul motiv al încetării activității BVB pe această nișă a pieței de capital l-a reprezentat lipsa unei entități de tipul Contraparte Centrală. Conform normelor europene actuale, contrapartea este o instituție-cheie pentru garantarea decontării tranzacțiilor și eliminarea riscului de neplată.

Un dosar amânat și retras

Potrivit anunțului ASF de la începutul acestui an, documentația pentru Contrapartea Centrală a intrat în faza de evaluare a cererii de autorizare. Procesul se va realiza în conformitate cu prevederile EMIR. Astfel, ASF și Banca Națională a României (BNR) vor întocmi un raport comun de evaluare. La rândul său, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) va face o analiză independentă.

Durata acestui proces paralel de evaluare este de 80 de zile lucrătoare. Ceea ce înseamnă că, teoretic, un răspuns final va fi emis la începutul lunii iunie. Dar rămâne de văzut dacă termenul va fi respectat.

Și asta deoarece proiectul Contrapărții Centrale are o istorie îndelungată, marcată de amânări repetate. Proiectul a pornit în 2018, când Adunarea Generală a Acționarilor a luat decizia, de principiu, a creării CCP. Hotărârea a fost materializată un an mai târziu, prin înființarea societății CCP.RO Bucharest, cu capital social inițial de aproximativ 16,8 milioane de euro.

În anii ce au urmat, construcția a avansat lent. Primul dosar de autorizare a fost depus la ASF în ianuarie 2023. Un an mai târziu, din cauza apariției necesității renegocierii condițiilor tehnologice, ASF și CCP au convenit asupra revizuirii calendarului de autorizare. În toamna lui 2024, acționarii societății au aprobat o actualizare a planului de afaceri al Contrapărţii Centrale şi o majorare de capital de cinci milioane de euro. În decembrie însă, intrarea în vigoare a EMIR 3 a obligat societatea să retragă documentația întocmită.

Reluarea proiectului

Din fericire, demersul nu a fost abandonat. Procesul de documentare și testare a fost reluat, în conformitate cu noile reglementări valabile. Și, după încă un an, CCP a redepus la ASF un dosar de peste 10.000 de pagini. Iar în februarie 2026, Autoritatea l-a declarat complet și procesul de autorizare pare să fi intrat în linie dreaptă.

Așa că, în prezent, așteptările acționarilor principali sunt din nou ridicate. Structura acționariatului societății, conform termene.ro, este:

• BVB, cu 52,38% din capitalul social.
• Operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale (OPCOM), 16,76%.
• PPC, 8,38%.
• Electrica, 7,72%.
• Tinmar Energy, 5,24%.

Pe listă mai figurează însă și alte nume importante de pe piața de capital locală, precum Banca Transilvania, Lion Capital, Transilvania Investments, Infinity Capital, Swiss Capital sau BRK Financial Group.

Bursa anunțat recent primirea aprobării ASF pentru majorarea de capital aprobată prin AGEA din noiembrie trecut, la 93,98 milioane lei. Noua structură a acționariatului Bursei de Valori la București este: 77,37% investitori instituționali români, 1,22% străini, 20,23% persoane fizice române, 1,05% persoane fizice nerezidente și 0,12% BVB.

Oportunitate pentru OPCOM

Prezența OPCOM în rândul acționarilor semnificativi este justificată de faptul că CCP va juca un rol important nu doar pe piața de capital, ci și pe piața de energie. Portofoliul de tranzacționare al operatorului include produse de energie electrică și gaze naturale, precum și certificate verzi.

Conform anunțurilor oficiale, Contrapartea Centrală va asigura servicii specifice de compensare pentru tranzacțiile cu energie și va sprijini lansarea de contracte futures. CCP va oferi pentru contractele de tip energy futures instrumente de hedging menite să asigure producătorilor și consumatorilor posibilitatea de a se proteja împotriva fluctuațiilor de preț.

Potrivit reprezentanților OPCOM, colaborarea cu BVB oferă și avantajul eliminării riscului valutar și a costurilor suplimentare de evaluare a garanțiilor. CCP.RO va introduce conceptul de reevaluare zilnică la prețul pieței (mark-to-market). Astfel se rezolvă problema garanțiilor, prin ajustarea lor continuă la valoarea estimată a prețului la momentul livrării.

Beneficii și critici

Reprezentanții BVB consideră înființarea Contrapărții Centrale drept unul dintre cele mai importante proiecte ale pieței de capital din România. Și asta deoarece CCP are potențialul de a transforma fundamental infrastructura bursieră și siguranța investițiilor.

Concret, CCP va crea infrastructura esențială pentru lansarea instrumentelor financiare derivate, reducerea riscurilor și garantarea tranzacțiilor. Potrivit estimărilor, Contrapartea va contribui astfel la atragerea de investitori sofisticați și instituționali externi. Ceea ce va însemna, în final, o lichiditate mai mare, credibilitate sporită și creșterea numărului de IPO-uri. Și, nu în ultimul rând, respectarea unei condiții de aderare impuse de OECD.

Deși beneficiile sunt numeroase și consistente, CCP nu întrunește susținerea unanimă. De exemplu, Bursa Română de Mărfuri (BRM), acționar semnificativ la BVB, cu peste 5%, a criticat în mai multe rânduri inițiativa. Principalele minusuri invocate de BRM au fost lipsa de transparență, impactul financiar al investiției, devalorizarea participației BVB în CCP, riscul de capital. Și, nu în ultimul rând, lipsa unei finalități. Un punct de vedere pertinent, având în vedere că investiția inițială de 16,8 milioane euro, la care se adaugă majorările ulterioare, reprezintă un efort uriaș pentru o piață a cărei lichiditate viitoare este, încă, teoretică.

BRM a solicitat Bursei de Valori București convocarea unei AGA în care să prezinte explicații referitor la proiectul Contrapărții Centrale. Printre subiectele vizate se numără cauzele concrete ale devalorizării participaţiei BVB la capitalul social al CCP și motivele nerespectării planului de afaceri al societății. Pe listă mai figurează și măsurile luate în calcul de CA al BVB în cazul în care proiectul Contrapărții Centrale nu devine operațional în termenul estimat.

OECD, un posibil facilitator?

În pofida acestor critici, constante în ultimii doi ani, BVB duce mai departe proiectul Contrapărții Centrale. Este adevărat, cu estimări sensibil mai rezervate în ceea ce privește termenele limită de operaționalizare, care au abundat în trecut. Dar cu așteptări cel puțin la fel de mari ca la început. Cât va dura până când acestea se vor materializa și vor ajunge la nivelul estimărilor este încă o necunoscută. Totuși este posibil ca imperativul accederii în OECD să acționeze ca un facilitator pentru ca inițiativa lansată în urmă cu șapte ani să capete forma dorită.