Mii de miliarde de euro stau neinvestite în băncile europene. Cât pierd oamenii din economiile păstrate în bancă

Păstrarea economiilor fără obținerea unui randament suficient are un cost, iar noile date arată cât de mare este acesta. Revolut a publicat săptămâna trecută European Wealth Drain Index, un indice realizat pe baza unui sondaj la care au participat 20.007 adulți din 20 de state membre, precum și a datelor oficiale privind depozitele și inflația.

Rezultatele arată că gospodăriile europene își pierd treptat puterea de cumpărare. Asta în timp ce își păstrează banii în produse de economisire cu randamente scăzute.

În 12 dintre cele 20 de piețe analizate, dobânzile medii la depozitele cu scadența la un an nu reușesc să țină pasul cu inflația.

La nivelul statelor incluse în studiu, depozitele oferă o dobândă medie de 2,76%. Rata inflației se situează la 2,94%. Astfel, chiar și persoanele care își blochează economiile într-un depozit bancar pierd din puterea de cumpărare în termeni reali.

Inerție, confuzie și prea multe aplicații financiare

Costul de oportunitate este chiar mai mare decât pierderea provocată de inflație.

ETF-ul MSCI Europe a obținut un randament anualizat de 9,06% în ultimii zece ani. Prin comparație, Revolut estimează că gospodăriile renunță la un câștig potențial mediu de 638 de euro pe an pentru fiecare 10.000 de euro păstrați în numerar sau în depozite.

Calculată la nivelul celor 6.300 de miliarde de euro, suma ajunge la 422 de miliarde de euro pe an. Banii nu sunt direcționați către companiile europene sub formă de capital pentru dezvoltare.

Studiul identifică trei motive principale pentru care europenii preferă să își păstreze economiile în produsele bancare tradiționale.

Două treimi dintre respondenți nu și-au schimbat niciodată banca pentru a obține o dobândă mai avantajoasă. Dintre aceștia, 26% spun că preferă pur și simplu banca pe care o folosesc deja, 18% consideră că diferențele dintre dobânzi sunt nesemnificative. Iar 15% nu știu unde să caute alternative.

Aproape jumătate dintre respondenți, respectiv 46%, își estimează greșit randamentele ajustate cu inflația. În același timp, 19% nu știu că inflația afectează valoarea reală a banilor păstrați în numerar sau în conturi.

Peste jumătate dintre participanții la studiu folosesc mai multe aplicații financiare. Dintre aceștia, 45% afirmă că fragmentarea serviciilor între diferite platforme le îngreunează efectiv procesul de investiție.

Situația este cu atât mai dificilă cu cât unul din cinci europeni nu are deloc economii.

Revolut respinge înscrierea obligatorie și propune reducerea barierelor pentru investiții

În condițiile în care această inerție este atât de puternică, apare întrebarea dacă produsele financiare mai atractive sunt suficiente pentru a schimba comportamentul populației sau dacă sunt necesare măsuri mai ferme. Un exemplu ar fi înscrierea automată folosită pentru creșterea participării la sistemele de pensii.

Rolandas Juteika, directorul diviziei de administrare a averii și tranzacționare din cadrul Revolut, respinge însă o asemenea abordare.

Compania are totuși un interes comercial evident în această dezbatere, întrucât oferă produsele de investiții pe care, potrivit cercetării, europenii ar trebui să le utilizeze. Revolut are peste 80 de milioane de clienți și raportează că numărul investitorilor individuali activi din Uniunea Europeană care folosesc platforma a crescut cu 56% față de anul precedent.

În rândul persoanelor care nu investesc, 29% indică riscul perceput drept principalul obstacol. Iar 27% invocă lipsa cunoștințelor financiare, potrivit sondajului.

„Înscrierea obligatorie nu rezolvă cauzele profunde ale inerției. Riscul perceput, indicat de 29% dintre respondenți, și lipsa cunoștințelor, menționată de 27%”, a declarat Rolandas Juteika.

Acesta a adăugat că valoarea mediană a primei investiții realizate de clienții Revolut din Uniunea Europeană este de numai 18 euro.

Întrebat dacă reunirea serviciilor bancare, de economisire și de investiții într-o singură aplicație reduce cu adevărat fragmentarea sau doar o mută în altă parte, Juteika a susținut că diferența este una structurală.

Reunirea acestor funcții „elimină bariera administrativă dintre salariul unei persoane, economiile sale și piețele de capital”, a afirmat reprezentantul Revolut.

Europa, împărțită în trei regiuni cu probleme diferite

Diferențele regionale sunt semnificative. Europa Centrală și de Est înregistrează cele mai mari diferențe dintre inflație și dobânzile la depozite. Bulgaria se află pe primul loc, cu un decalaj de 2,3 puncte procentuale, urmată de Slovacia, cu 1,7 puncte. Lituania are un decalaj cu 1,3 puncte.

Totuși, interesul pentru investirea unor sume mici este cel mai ridicat în această regiune. În Bulgaria și România, 51% dintre respondenți s-ar declara dispuși să înceapă să investească.

Europa de Vest și de Sud concentrează cele mai mari volume de bani neinvestiți. Germania are 1.900 de miliarde de euro păstrate în astfel de economii, iar Franța, 588 de miliarde de euro. În aceste regiuni, diferența dintre randamentul potențial al investițiilor și cel al depozitelor se situează între 6% și 7%.

În nordul Europei, dobânzile la depozite țin, în linii mari, pasul cu inflația, însă nivelul de informare este cel mai redus. Mai puțin de 40% dintre respondenții din Danemarca și Suedia înțeleg modul în care inflația afectează averea pe termen lung.

Bruxelles-ul vrea ca economiile europenilor să ajungă pe piețele de capital

Concluziile studiului apar în mijlocul unei dezbateri politice aflate în plină desfășurare.

Într-un discurs adresat luna trecută mediului de afaceri francez, la Paris, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj similar. Ea a prezentat economiile păstrate în conturi bancare drept o problemă pentru competitivitatea Europei, nu doar pentru finanțele personale.

„În Europa nu există un deficit de tehnologie sau de economii”, a declarat von der Leyen. „Există însă în continuare o capacitate insuficientă de a dezvolta companiile europene la scară largă.”

Companiile înființate în Europa pleacă prea des în alte regiuni pentru a găsi finanțare, a adăugat aceasta. În consecință, firmele își mută centrul activității sau ajung să fie cumpărate integral.

„Europa are economii. Din păcate, acești bani nu sunt folosiți”, a continuat președinta Comisiei Europene.

„În prezent, economii ale gospodăriilor în valoare de 10.000 de miliarde de euro sunt păstrate în conturi bancare. În plus, o mare parte a economiilor europene este investită în afara continentului. Europa trebuie să pună acești bani la dispoziția propriilor companii. Acesta este obiectivul Uniunii Economiilor și Investițiilor”, a explicat von der Leyen.

Suma de 10.000 de miliarde de euro menționată de Comisia Europeană și cea de 6.300 de miliarde de euro calculată de Revolut nu se referă la aceeași categorie de bani.

Estimarea Comisiei include economiile gospodăriilor păstrate în conturi bancare în toate statele Uniunii Europene. Revolut ia în calcul doar depozitele lichide din cele 20 de piețe analizate, fiind excluse șapte state membre.

Europa are nevoie de investiții suplimentare de până la 800 de miliarde de euro anual

Interesul Bruxelles-ului pentru economiile gospodăriilor are la bază un calcul simplu.

Raportul Draghi estimează că Europa are nevoie de investiții suplimentare cuprinse între 750 și 800 de miliarde de euro pe an până în 2030. Banii sunt necesari pentru digitalizare, energie, apărare și infrastructură, iar statele membre nu pot acoperi întreaga sumă prin împrumuturi.

Datoria publică se situa în primul trimestru al acestui an la 82,9% din PIB-ul Uniunii Europene. Și la 88,9% din PIB-ul zonei euro, potrivit Eurostat. Dacă banii nu pot veni de la guverne, trebuie atrași din alte surse.

Uniunea Economiilor și Investițiilor, adoptată ca strategie în martie 2025 și coordonată de comisarul european pentru servicii financiare, Maria Luís Albuquerque, este instrumentul prin care Bruxelles-ul urmărește atingerea acestui obiectiv.

Strategia nu presupune accesarea sau transferarea depozitelor populației și nu oferă autorităților europene puterea de a face acest lucru.

În schimb, planul se bazează pe stimulente și pe îmbunătățirea infrastructurii financiare. Măsurile includ o recomandare privind conturile de economii și investiții, prin care populația să obțină un acces mai simplu la piețele de capital. Dar și revizuirea produsului paneuropean de pensii personale, pentru care Consiliul a convenit asupra unei poziții în luna iunie.

Strategia mai cuprinde modificarea normelor privind securitizarea, schimbarea regulilor referitoare la investițiile realizate de bănci și companii de asigurări și consolidarea supravegherii financiare.

„Împreună, aceste măsuri ar putea mobiliza investiții suplimentare de până la 470 de miliarde de euro”, a declarat Ursula von der Leyen.

Revolut cere o piață financiară europeană integrată

Juteika susține inițiativa, dar consideră că îi lipsește un element important. „Este esențial ca Uniunea Europeană să se poată baza pe o piață unică integrată, susținută de principiile sistemelor bancare și financiare deschise. Astfel, cetățenii își pot vedea situația financiară completă, pot beneficia de inovație și își pot transfera capitalul fără dificultăți”, a declarat acesta.

Inițiativa nu este însă privită favorabil de toată lumea. Criticii susțin că o Comisie Europeană confruntată cu un deficit atât de mare de finanțare are un interes evident să influențeze direcția în care ajung economiile populației.

De asemenea, aceștia avertizează că armonizarea supravegherii financiare ar concentra la Bruxelles o parte din autoritatea asupra unor decizii care reveneau anterior autorităților naționale de reglementare și fiecărui deponent sau investitor, potrivit Euronews.