România trece primul test fără energie nucleară. Consumul a fost cu 286 MW sub prognoză

Diferența a redus presiunea asupra importurilor într-o zi complicată pentru sistem. Unitatea 2 de la Cernavodă fusese oprită controlat la ora 10:53. Unitatea 1 era deja indisponibilă.

Vârful de consum nu a mai venit

Transelectrica estimase pentru joi un vârf de 6.920 MW la ora 19:45. Datele ENTSO-E au arătat însă un consum real de 6.634 MW. Diferența de 286 MW reprezintă aproximativ 40% din puterea instalată a unui reactor de la Cernavodă. În alte momente ale zilei, abaterea față de prognoză a fost chiar mai mare.

La ora 14:45, consumul era cu aproape 600 MW sub nivelul estimat. Singura excepție importantă a apărut în intervalul 11:30-12:30. Datele Transelectrica au indicat ulterior un maxim de 6.722 MW, la ora 21:01. Și acest nivel a rămas sub prognoza inițială.

Cu o seară înainte, consumul maxim fusese de aproximativ 7.000 MW. Și atunci, nivelul real a fost cu circa 300 MW sub estimarea Dispecerului Energetic Național.

Importurile au rămas sub nivelul estimat

Ministerul Energiei calculase pentru vârful de seară un necesar de import de până la 2.300 MW. România dispune de o capacitate transfrontalieră comercială de aproximativ 4.000 MW.

La ora 22:03, importurile efective erau de 1.846 MW. Consumul ajunsese la 6.316 MW, iar producția internă la 4.469 MW. Asta înseamnă că sistemul a acoperit aproape 71% din consum prin producție internă. Restul a venit din schimburile cu statele vecine.

Consumul mai mic a contat direct. Fără cele câteva sute de megawați economisiți față de prognoză, necesarul de import s-ar fi apropiat de estimarea Ministerului Energiei.

Hidro și gazele au dus greul

La ora 22:03, hidrocentralele furnizau 1.428 MW, adică aproape 32% din producția internă. Centralele pe hidrocarburi produceau 1.370 MW.

Cărbunele asigura 786 MW, iar energia eoliană 446 MW. Instalațiile de stocare livrau 389 MW, aproape 9% din producția totală. Biomasa contribuia cu 59 MW. Producția de energie nucleară era zero, iar fotovoltaicul dispăruse practic după lăsarea serii.

Structura arată cât de mult s-a schimbat mixul energetic după oprirea reactoarelor. Hidroenergia și centralele pe hidrocarburi au devenit principalele surse de echilibrare.

Stocarea a avut și ea un rol vizibil. Aproape 400 MW livrați seara reprezintă deja o contribuție relevantă într-un sistem aflat sub presiune.

Consumul mai mic cumpără timp pentru sistem

România se află în alertă energetică din 1 august. Unitatea 1 de la Cernavodă este oprită din 28 iulie. Producția hidro de la Porțile de Fier a fost, de asemenea, redusă puternic. Oprirea Unității 2 a eliminat temporar și restul producției de energie nucleară. În condiții normale, cele două reactoare asigură aproximativ o cincime din producția națională de electricitate.

Faptul că populația și economia au consumat mai puțin decât se estimase a redus riscul imediat. Nu rezolvă însă problema structurală. Dacă temperaturile cresc din nou sau vântul scade, importurile pot urca rapid. Sistemul depinde acum mai mult de hidro, gaze, cărbune, stocare și energia cumpărată din exterior.

Pentru moment, România a trecut de primul vârf de seară fără energie nucleară cu un consum sub prognoză. Importurile au rămas și ele sub nivelul maxim estimat.