Românii își schimbă obiceiurile de consum. Valentin Șoneriu, președintele FPIOR: „Cifrele indică o scădere a vizitelor la restaurant și mai ales a consumației”

Fenomenul scăderii apetitului pentru ieșirile la restaurant începe să se vadă și în statisticile oficiale. Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate populației, indicator care include și sectorul HoReCa, a scăzut cu 10,3% în aprilie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). În spatele cifrelor se află însă o realitate mai complexă. Practic, românii nu au dispărut din restaurante, dar sunt mult mai atenți la fiecare leu pe care îl cheltuiesc.

Antreprenorii din domeniu spun că diferența se vede mai ales în cât plătește, în medie, fiecare client. „Cifrele indică o scădere a vizitelor în locații și, mai ales, o scădere a consumației, chiar dacă vizitele nu au coborât la fel de mult ca valoarea cheltuielilor”, explică Valentin Șoneriu, președintele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR).

Potrivit acestuia, clienții continuă să iasă în oraș, însă renunță mai des la anumite produse. „Aici se vede o schimbare în comportament în sensul în care se renunță fie la partea de aperitive/gustare, fie la desert”, spune Șoneriu.

Oamenii împart mâncarea la restaurant

Un comportament observat tot mai des este împărțirea preparatelor între mai multe persoane. Deși la prima vedere poate părea o metodă de reducere a costurilor, omul de afaceri spune că fenomenul are și o componentă culturală.

„Oamenii share-uiesc mâncare. Este trend mai degrabă de consum nu legat de lipsa de bani sau de chibzuială. Subiectul cu împărțitul se vede la nivel european ca un trend mai degrabă al noilor generații care sunt mai deschiși în a împărți. Dar nu e o metodă de a ieftini nota să zic așa”, mai spune președintele FPIOR.

Consumatorii sunt mai atenți la bani

Schimbarea comportamentului de consum este confirmată și de studiile realizate de Hospitality Culture Institute împreună cu Exact Research, care au analizat obiceiurile clienților din marile orașe. Datele arată că românii ies mai rar în oraș, însă nu au renunțat complet la acest obicei. Aleg mai atent restaurantele în care merg în funcție de prețuri și sunt mai atenți la buget.

„O concluzie principală a celor două noi studii pe care le-am realizat în ultimele luni este că restaurantul devine tot mai mult un spațiu social. Livrarea de mâncare rămâne motorul de conveniență al pieței. În același timp, consumatorul penalizează rapid prețurile fără valoare și experiențele incomplete”, spune Florin Maxim, fondatorul Hospitality Culture Institute.

Costurile suplimentare pun presiune pe profitabilitatea restaurantelor

Valentin Șonerie spune că majorările recente ale salariului minim sau alte schimbări legislative nu s-au tradus, deocamdată, în creșteri importante de prețuri pentru clienți. Totuși, acestea se adaugă unui șir de costuri care erodează treptat profitabilitatea restaurantelor, pentru care marjele de profit sunt, în cele mai multe cazuri, cuprinse între 3 și 7%. Doar o parte dintre operatori reușesc să depășească pragul de 10%, iar orice cost suplimentar poate avea efecte importante asupra afacerii.

„Când iei un procent dintr-o marjă de 6-7%, impactul este mult mai mare decât pare la prima vedere. Pentru consumator diferența poate părea nesemnificativă, însă pentru un restaurant înseamnă o reducere consistentă a profitului”, explică antreprenorul. În opinia sa, efectele nu se văd doar în rezultatele financiare. Ci și în capacitatea operatorilor de a investi în modernizarea localurilor, în echipamente noi sau în dezvoltarea afacerii.

Astfel, mulți proprietari de restaurante încearcă să găsească un echilibru între menținerea unor prețuri acceptabile pentru clienți și acoperirea costurilor tot mai ridicate. În lipsa acestui echilibru, investițiile sunt amânate, iar unele afaceri riscă să își reducă activitatea. Ba chiar să iasă de pe piață.

Valentin Șoneriu, președintele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). Sursa foto: Arhiva companiei

Forța de muncă, principala presiune pentru industria HoReCa

Costurile de funcționare rămân una dintre cele mai mari provocări pentru restaurante. Potrivit lui Valentin Șoneriu, cea mai mare povară este reprezentată în prezent de cheltuielile cu forța de muncă. Urmează costurile la energie, care, deși nu ocupă primul loc, continuă să pună o presiune semnificativă asupra bugetelor operatorilor. 

„Înainte chiriile erau o problemă, acum nu mai sunt problema principală a acestui sector. Și prețul forței de muncă crește și din păcate nu o să putem compensa doar din preț. Probabil o parte dintre colegii noștri de breaslă vor fi nevoiți să închidă”, mai spune Șoneriu.

Restaurantele caută soluții prin eficientizare și tehnologizare

Deși deficitul de personal nu mai este la fel de acut ca în urmă cu câțiva ani, provocarea s-a mutat în zona costurilor. Președintele FPIOR spune că se găsesc mai ușor angajați calificați, însă salariile necesare pentru a-i recruta și, mai ales, pentru a-i păstra au crescut considerabil. În acest context, tot mai multe restaurante caută soluții pentru a eficientiza activitatea fără a face compromisuri în ceea ce privește calitatea preparatelor.

„Personal, în perioada aceasta este mai ușor să găsești persoana calificată comparativ cu acum trei ani. Diferența este că este mult mai scump. Și atunci nu e greu să-l găsești, ci mai degrabă să ți-l permiți și să-l ții. Cred ca foarte mulți se orientează spre soluții de food service, gata gătite, semi-preparate. Deja există soluții în piață și pentru zona de lux. Când ne gândim la congelate, ne gândim poate la șnițele și la cartofi prăjiți. Dar la momentul acesta poți găsi sosuri de cea mai înaltă calitate, poți găsi preparate, care nu mai sunt o noutate pentru piața din România. Cred că foarte multe restaurante se orientează și în acea direcție, tocmai ca să poată avea constanta necesară. Dar să-și țină poziționarea pe care și-o doresc”, a afirmat Valentin Șoneriu.

Muncitorii străini, o soluție pentru acoperirea deficitului de personal

O altă soluție adoptată de o parte dintre restaurante a fost recrutarea de personal din afara țării. Valentin Șoneriu spune că în unitatea sa lucrează de cinci-șase ani cu angajați străini. Aceștia sunt inclusiv pe poziții calificate, precum bucătari sau funcții de coordonare, nu doar pe posturi necalificate. Totuși, antreprenorul avertizează că schimbările legislative din domeniul muncitorilor străini ar putea aduce costuri suplimentare în perioada următoare. Deși efectele nu sunt încă resimțite, acestea ar putea deveni vizibile în următoarele 12 luni. Acest lucru ar pune o presiune în plus pe operatorii din HoReCa.

„Probabil costurile vor crește. Sunt niște riscuri care sunt transferată atât celor care aduc muncitori, cât și nouă, și care nu sunt neapărat corecte, dar asta e situația”, mai Valentin Șoneriu.

Pentru moment, sezonul estival oferă un respiro industriei, însă Valentin Șoneriu nu este foarte optimist. „Dacă e să o iau foarte global, următorul an, un an jumate nu vom începe să vedem creșteri în sector, deci până la finalul anului viitor încă ne vom chinui”, conchide președintele FPIOR.

Perspectivele nu sunt optimiste. Și chiar dacă autoritățile ne tot asigură că inflația va scădea până la finalul anului, schimbarea obiceiurilor de consum va persista. Iar efectele se vor vedea direct în numărul de restaurante închise.