România își reduce deficitul, dar plătește tot mai mult pentru datoria acumulată. Cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei

Într-o analiză publicată luni, oficialul arată că deficitul bugetar a scăzut cu aproximativ 37% în primele șapte luni din 2026, de la 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025 la 48,08 miliarde de lei.

„Această evoluție nu este întâmplătoare. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu numai 2,9%. În același timp, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei. Așadar, după un an de consolidare, România nu mai este nici pe departe în situația de la începutul anului 2025, când acumularea unui deficit de peste 9% însemna o economie dependentă de împrumuturi pentru a susține un nivel de cheltuieli pe care veniturile statului nu îl puteau acoperi. Dar nici nu suntem la capăt de drum. Am schimbat radical direcția, dar este obligatoriu să menținem aceeaşi traiectorie. Reducerea deficitului este obligatorie pentru a pune finanțele publice pe o bază sustenabilă și pentru a reduce presiunea datoriei asupra economiei”, se arată în postarea făcută de Alexandru Nazare.

Necesarul de finanțare al statului s-a dublat în cinci ani

Necesarul brut de finanțare al statului a ajuns de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026. Acesta include atât finanțarea deficitului nou, cât și refinanțarea datoriei acumulate care ajunge la scadență. Datoria publică a crescut de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul anului 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei.

„De aceea, reducerea deficitului nu este o chestiune de opțiuni şi nu mai poate fi amânată. Deficitele de astăzi devin datoria şi dobânzile de mâine. Iar costul acestei datorii este unul foarte concret: în primele 7 luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei. Fiecare leu în plus plătit pentru dobânzi este un leu care nu mai poate fi folosit pentru școli, spitale, drumuri sau servicii publice mai bune. Este factura anilor în care statul a cheltuit constant mai mult decât și-a permis”, mai spune ministrul.

Investițiile au continuat să crească în timpul ajustării fiscale

În pofida presiunilor asupra finanțelor publice, investițiile nu au fost reduse în procesul de corectare a deficitului, susține Alexandru Nazare. Ministrul consideră că protejarea proiectelor de dezvoltare diferențiază actuala ajustare de una realizată exclusiv prin diminuarea cheltuielilor.

În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și PNRR. Totodată, plățile destinate proiectelor finanțate prin fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%.

Ministerul Finanțelor urmărește să reducă presiunea generată de cheltuielile permanente asupra bugetului, menținând în același timp finanțarea investițiilor.

„Am început să mutăm centrul de greutate al economiei de la consum și cheltuieli curente susținute prin datorie către investiții, producție, infrastructură, activitate pentru companii și locuri de muncă. România trebuie să facă, în continuare, o schimbare mult mai profundă decât simpla reducere a deficitului. Trebuie să schimbăm modelul de creștere economică”, consideră Alexandru Nazare.

Modelul de creștere economică trebuie schimbat

Ministrul Finanțelor atrage atenția asupra dezechilibrului acumulat între cerere și producția internă, care a mărit dependența economiei de importuri și de finanțarea prin împrumuturi.

„România trebuie să treacă de la un consum finanțat prin datorie la o creștere bazată pe investiții, producție, productivitate și venituri pe termen lung. Obiectivul este ca puterea de cumpărare să fie susținută de producție, productivitate, locuri de muncă și venituri reale, nu de datorie și inflație. Nu este o tranziție lipsită de costuri. Economia traversează o perioadă dificilă, marcată de vulnerabilități externe alături de cele interne, iar corectarea unui deficit atât de ridicat nu poate fi lipsită de efecte. Temperarea temporară a consumului este unul dintre efectele anticipate al ajustării, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția. Alternativa de la care am pornit implica riscul unei corecții impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari și consecințe mult mai grele pentru populație și companii”, a mai scris ministrul.

Deficitele gemene sporesc vulnerabilitatea economiei

Procesul de ajustare urmărește atât reducerea deficitului bugetar, cât și diminuarea deficitului de cont curent. Menținerea celor două dezechilibre la niveluri ridicate crește dependența României de finanțarea externă.

Nazare avertizează că „acestea ne fac mai dependenți de finanțarea externă și mai vulnerabili la dobânzi, cursul de schimb, percepția investitorilor și evaluările agențiilor de rating”.

În același timp, ministrul susține că povara măsurilor trebuie împărțită echitabil, fără ca persoanele vulnerabile să rămână fără protecție. În opinia sa, „consolidarea fiscală înseamnă, în esență, să refacem echilibrele fără să blocăm dezvoltarea”.

Datoriile acumulate nu pot fi eliminate într-un singur an

În finalul analizei, ministrul prezintă reducerea deficitului și protejarea investițiilor drept principalele rezultate ale ultimului an, dar avertizează că povara datoriei și a dobânzilor rămâne ridicată.

„Datele la septembrie 2026 arată o direcție clară: am redus semnificativ deficitul, am ținut sub control cheltuielile și am protejat în același timp investițiile. România încă refinanțează datorii mari și plătește dobânzi ridicate. Nu este o factură acumulată care să poate fi ștearsă într-un singur an. Ceea ce putem face însă este să reducem deficitul care o alimentează și să schimbăm treptat direcția. Aceasta cred că este obligația morală a generației noastre. Mai puțini bani pentru dobânzi și pentru funcționarea ineficientă a statului și mutarea accentului pe investițiile care dezvoltă România și creează oportunități pentru generațiile următoare”, a concluzionat ministrul Finanțelor.