România se poate confrunta cu o iarnă dificilă din cauza deficitului de energie. Prețul electricității a depășit 300 de euro/MWh

Apropierea sezonului rece ridică noi provocări pentru sistemul energetic românesc, potrivit unei analize Frames. Consumul de electricitate poate crește în lunile următoare, iar diferențele dintre producție și cerere riscă să se accentueze.

Evoluțiile de pe piață arată cât de vulnerabil poate deveni sistemul în perioadele cu solicitări ridicate. În asemenea condiții, asigurarea necesarului de electricitate poate presupune costuri suplimentare pentru economie.

Seceta a afectat producția de energie, iar prețurile au crescut

Cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării. În condiții normale, ele asigură aproximativ 20% din producția națională de electricitate. Seceta a afectat și hidrocentralele, reducând disponibilitatea unor surse importante pentru funcționarea sistemului energetic. România se află în stare de alertă energetică din 1 august.

Pe 28 octombrie, prețul mediu al energiei pe piața pentru ziua următoare a fost de aproximativ 311 euro/MWh. România a înregistrat cel mai ridicat nivel dintre cele 34 de piețe europene monitorizate, potrivit Frames. În Germania, prețul s-a situat în jurul valorii de 249 de euro/MWh, iar în Franța a fost de aproximativ 253 de euro/MWh. Piețele nordice au înregistrat valori sub 10 euro/MWh.

În intervalul 21:15–21:30, prețul energiei din România a depășit 434 de euro/MWh. Creșterile nu se reflectă imediat în toate facturile populației, datorită contractelor cu preț fix. Industria și comerțul sunt însă mai expuse fluctuațiilor, care pot influența ulterior prețurile bunurilor și serviciilor.

Centrala de la Mintia ar putea furniza 1.000 MW până la sfârșitul anului

Noua centrală pe gaze de la Mintia, dezvoltată de grupul Mass Global, are o capacitate totală proiectată de 1.700 MW. Investiția este estimată la aproximativ 1,4 miliarde de euro. Prima turbină a început să livreze energie în rețeaua națională pe 15 octombrie. Calendarul prezentat în analiza Frames prevede disponibilitatea a aproximativ 1.000 MW până la sfârșitul anului.

O altă investiție importantă este centrala de la Iernut, cu o capacitate de 430 MW. Proiectul, întârziat cu aproximativ cinci ani, ar putea deveni operațional în prima parte a anului 2027. „Mintia este o veste foarte bună pentru siguranța sistemului în această iarnă, pentru că reduce riscul ca România să rămână dependentă de importuri tocmai în orele de vârf. Nu trebuie însă să ne așteptăm ca o centrală pe gaze să facă energia ieftină. Ea stabilizează sistemul, dar prețul energiei produse depinde de piața gazelor”, explică Adrian Negrescu, manager Frames.

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a anunțat obiectivul conectării a 5.800 MW de noi capacități până la sfârșitul anului 2027. Planurile includ investiții în energie regenerabilă, stocare și centrale care pot funcționa independent de condițiile meteorologice. Menținerea centralelor pe cărbune până la punerea în funcțiune a unor capacități care să le înlocuiască reprezintă o altă direcție anunțată.

România a depășit 300.000 de prosumatori, dar rețeaua limitează dezvoltarea

Extinderea energiei solare reprezintă una dintre principalele transformări ale sectorului energetic. Potrivit Frames, România avea peste 300.000 de prosumatori la începutul anului, cu o capacitate instalată de aproximativ 3.400 MW. În primele opt luni din 2026 au fost conectate peste 2.500 MW de capacități noi. Mai mult de jumătate au provenit din sectorul fotovoltaic, iar peste 660 MW au reprezentat instalații de stocare.

Un proiect important este parcul hibrid de la Ogrezeni, județul Giurgiu, dezvoltat de compania austriacă Enery. Investiția depășește 460 de milioane de euro și include 534 MW de panouri fotovoltaice și baterii cu o capacitate de stocare de peste 1 GWh. Finalizarea este programată pentru vara anului 2027. În prezent, România exportă uneori electricitate ieftină la prânz și importă energie mai scumpă seara. Instalațiile de stocare permit păstrarea surplusului de producție pentru intervalele cu cerere ridicată.

Frames estimează că sistemul dispune de aproximativ 2.000 MW de baterii, în timp ce necesarul ar fi de cel puțin 3.500 MW. Potrivit analizei, numai 41% dintre proiectele care au obținut aviz tehnic au fost conectate în termen de 18 luni. Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica are un program de investiții de peste două miliarde de euro pentru următorii zece ani.

„Independența energetică nu mai depinde de cât producem, ci de cât reușim să transportăm și să stocăm. Avem deja mii de megawați solari care lucrează la jumătate de capacitate pentru că rețeaua nu îi poate prelua. Dacă Transelectrica rezolvă blocajele de transport, parcurile hibride de tipul celui de la Ogrezeni pot schimba complet echilibrul sistemului încă din 2027”, afirmă Adrian Negrescu.

Frames estimează o posibilă stabilizare a prețurilor în 2027

Piața energiei electrice din România funcționează în strânsă legătură cu piețele europene. Electricitatea poate fi tranzacționată între state în limita capacităților de interconectare. Evoluția prețurilor din Ungaria, Bulgaria și alte piețe din Europa Centrală continuă astfel să influențeze piața românească.

În perioadele în care interconexiunile sunt saturate, prețurile interne ar putea coborî sub nivelurile din țările vecine. Extinderea capacităților de stocare ar putea reduce și diferențele dintre prețurile din timpul zilei și cele de seară. Contractele bilaterale pe termen lung cu producătorii de energie regenerabilă pot oferi industriei și furnizorilor costuri fixe. Pentru prosumatori, consumul propriei producții reduce cantitatea de electricitate cumpărată din rețea.

„Nu trebuie să promitem românilor curent la jumătate de preț, pentru că piața este europeană. Le putem promite însă ceva la fel de valoros: un preț stabil, fără șocurile din ultimii ani, și o țară care nu mai cumpără energie din import la cel mai scump tarif din Europa. Pentru o economie cu inflație ridicată, stabilitatea prețului la energie este una dintre cele mai importante pârghii de dezinflație”, concluzionează Adrian Negrescu.

Frames apreciază că România ar putea redeveni exportator net de electricitate în 2027, dacă investițiile anunțate vor respecta termenele. Perspectivele depind de intrarea în funcțiune a noilor capacități de producție și de modernizarea infrastructurii energetice.