Anthropic și SpaceX limitează influența investitorilor asupra deciziilor. Fondatorii își păstrează controlul asupra conducerii și strategiei

Cumpărarea de acțiuni nu garantează întotdeauna o influență proporțională asupra conducerii unei companii. Unele structuri de capital permit anumitor acționari să controleze deciziile, chiar dacă dețin o participație relativ redusă.

Diferențele dintre drepturile economice și cele de vot devin tot mai importante odată cu interesul crescut pentru companiile tehnologice. În centrul discuțiilor se află raportul dintre atragerea capitalului și distribuirea puterii.

Companiile de inteligență artificială renunță la principiul „o acțiune, un vot”

Revoluția inteligenței artificiale (IA) și intrarea la bursă a marilor companii din domeniu zguduie temeliile democrației capitaliste. Printre protagoniste se numără SpaceX, Anthropic și OpenAI. Listarea primelor două companii presupune plasarea pe piață a unor cantități mari de acțiuni. Procesul este însoțit de o transformare a guvernanței corporative, care lasă deoparte principiul „o acțiune, un vot”. Fondatorii primesc astfel o influență mai mare asupra deciziilor. Modelul stârnește rezerve în rândul marilor investitori instituționali, deoarece limitează substanțial puterea de decizie a acționarilor. Totul pentru investitor, dar fără investitor.

SpaceX a decis să creeze o structură duală de acțiuni pentru listarea sa la bursă, menită să protejeze puterea lui Elon Musk. Fiecare acțiune din clasa B oferă zece drepturi de vot, față de unul singur pentru acțiunile din clasa A. Anthropic a dus însă modelul la un alt nivel.

Laboratorul de inteligență artificială va avea cinci tipuri diferite de acțiuni. Numai cele din clasa A vor fi tranzacționate la bursă. Dintre toate, se remarcă acțiunile din clasa F. Compania va emite un singur titlu, care va concentra 50,1% din drepturile de vot pentru toate chestiunile supuse adunării acționarilor. Printre acestea se numără și numirea majorității membrilor consiliului de administrație. Superacțiunea va fi deținută de fondatorii companiei. „Considerăm că cei șapte cofondatori ai noștri, Dario Amodei, Daniela Amodei, Tom Brown, Jack Clark, Jared Kaplan, Sam McCandlish și Christopher Olah, reunesc, ca grup, calități deosebite pentru a veghea la îndeplinirea misiunii noastre”, se arată în prospect.

Anthropic invocă dezvoltarea responsabilă a inteligenței artificiale

În cele 355 de pagini ale documentului, plin de nenumărate X-uri pe care le va completa treptat, pe măsură ce testează cererea investitorilor, Anthropic detaliază că dispune de „o structură de capital și de guvernanță corporativă nouă”, motiv pentru care s-a constituit ca societate de beneficiu public (public benefit corporation). O formulă care, potrivit argumentelor companiei, este în concordanță cu angajamentul său „față de siguranța și dezvoltarea responsabilă a inteligenței artificiale” și prin care, adaugă compania, este obligată să echilibreze interesele investitorilor și ale societății pentru a apăra „dezvoltarea și menținerea responsabilă a unei inteligențe artificiale avansate, în beneficiul pe termen lung al umanității”.

Valul marilor listări la bursă, asociat entuziasmului generat de inteligența artificială, a redeschis o dezbatere între investitorii instituționali privind oportunitatea de a investi sau nu în companii cu structuri duale de acțiuni. O dezbatere care a determinat deja indicele S&P 500 să interzică, între 2017 și 2023, includerea de noi companii cu o structură duală și care a făcut ca, între 1926 și 1984, Bursa de Valori din New York să interzică acest tip de acțiuni cu drepturi de vot diferențiate. O realizare a lui William Ripley, profesor de economie politică la Harvard, susținător ferm al principiului „o acțiune, un vot”, care a ajuns să califice asemenea structuri drept „infamia supremă”.

Fondul suveran al Norvegiei avertizează asupra pierderii drepturilor acționarilor

Cel mai mare fond suveran din lume, cel al Norvegiei, avertizează de câteva luni asupra reducerii drepturilor micilor investitori. Fondul consideră că protejarea acționarilor companiilor listate este esențială pentru buna funcționare a pieței. De asemenea, s-a pronunțat împotriva utilizării acțiunilor cu drepturi de vot multiple la listările bursiere.

„Drepturile de vot inegale pot consolida poziția conducerii și îi pot expune pe acționarii minoritari unui risc mai mare de decizii care reduc valoarea companiei”, au avertizat reprezentanții Norges Bank Investment Management (NBIM). Divizia băncii centrale a Norvegiei administrează peste 2.300 de miliarde de dolari, investiți în mai mult de 7.000 de companii listate la bursă.

În pofida criticilor sale, fondul a participat la oferta publică inițială a SpaceX și controlează 0,05% din companie. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a exprimat rezerve similare. Potrivit organizației, adoptarea unor asemenea structuri „poate limita influența” atât a investitorilor instituționali, cât și a micilor acționari.

Marile organizații ale investitorilor contestă structurile duale

O opoziție manifestată și de Institutional Shareholder Services (ISS), cel mai important consultant din lume în materie de vot al acționarilor (proxy advisor), care consideră că structurile duale de vot ridică probleme de guvernanță corporativă și, prin urmare, le recomandă acționarilor să voteze împotriva unor asemenea structuri. Totuși, începând din acest an, organizația a introdus o excepție pentru companiile care utilizează asemenea acțiuni cu drepturi de vot diferențiate pentru o perioadă determinată. Dintre marile asociații ale investitorilor instituționali, Investor Stewardship Group (ISG) și-a exprimat opoziția, în timp ce Council of Institutional Investors (CII) merge mai departe și limitează utilizarea structurilor la șapte ani.

„Inovația necesită răbdare, iar piețele recompensează adesea certitudinea pe termen scurt în detrimentul creării de valoare pe termen lung”, a recunoscut Joe Amato, responsabil pentru investițiile în acțiuni al administratorului de active Neuberger, într-un raport legat de listarea SpaceX. Cu toate acestea, el amintește că asemenea structuri, asociate dependenței de fondatori, pot deveni o problemă în viitor. „Întrebarea nu este dacă se dorește un control consolidat acum, ci dacă acesta va mai fi dorit după o succesiune, o schimbare strategică sau o criză a companiei”, a adăugat Joe Amato.

Alphabet, Meta și Berkshire Hathaway folosesc deja structuri asemănătoare

Adevărul este că nici SpaceX, nici Anthropic nu au inventat praful de pușcă. În rândul companiilor tehnologice, modelul nu reprezintă o noutate. Alphabet și Meta au deja o structură duală de acțiuni, care le acordă fondatorilor drepturi de vot suplimentare. Fiecare acțiune din clasa B oferă zece voturi, față de unul singur pentru titlurile din clasa A. Cele din urmă sunt tranzacționate la bursă.

Berkshire Hathaway are, de asemenea, două tipuri de acțiuni. În cazul său, structura a fost creată pentru a facilita participarea micilor investitori la companie. Acțiunile din clasa A se tranzacționează la 817.500 de dolari, iar cele din clasa B la 541 de dolari. Diferențierea a fost introdusă într-o perioadă în care brokerii nu permiteau încă achiziționarea de fracțiuni de acțiuni.

Structurile de vot diferențiat au provocat și eșecuri bursiere

Gigantul auto Ford, mai multe companii suedeze listate la bursă și grupul spaniol Puig folosesc, de asemenea, structuri cu drepturi de vot diferențiate. În aceste cazuri, modelul permite familiilor fondatoare să își păstreze influența asupra deciziilor. Piețe precum cele din Regatul Unit și Spania au aprobat în ultimii ani utilizarea unor asemenea structuri. Scopul a fost stimularea listărilor.

În cazuri extreme, utilizarea unor asemenea structuri a fost chiar blocată. WeWork a fost nevoită să își suspende listarea la bursă după ce a prezentat un model controversat. Structura propusă îi acorda fondatorului 20 de drepturi de vot pentru fiecare acțiune. În 2019, compania ajunsese să fie evaluată la 40 de miliarde de dolari. Evaluarea s-a prăbușit însă în numai câteva ore, iar euforia pieței pentru spațiile de coworking a dispărut. Un entuziasm asemănător înconjoară de ceva vreme și sectorul inteligenței artificiale, potrivit El Pais.