A scăzut deficitul României la preparatele din fructe și legume, după 10 ani de creștere continuă. Totuși, România rămâne dependentă de aceste importuri

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că deficitul comercial din acest domeniu a scăzut cu -8% în 2025, față de anul anterior. A atins valoarea de 513 milioane de euro, pentru cine cunoaște piața. Este totuși mult, însă s-a ajuns la această sumă venind de mai sus.

Au scăzut importurile, iar exporturile stagnează

Intrând în detaliile din statistică, aflăm care sunt motivele care ne-au adus aici. „În 2025, România a importat preparate din fructe și legume în valoare de aproximativ 650 de milioane de euro. Cu circa 5% mai puțin decât în anul anterior. Exporturile au rămas relativ stabile, depășind 130 de milioane de euro. Dar nu au fost suficiente pentru a schimba în mod semnificativ balanța comercială.

Cu alte cuvinte, deficitul s-a redus deoarece au intrat mai puține produse din import. Nu pentru că producătorii români au câștigat rapid cote de piață în țară sau în străinătate.

Chiar și în aceste condiții, România continuă să importe de aproape cinci ori mai multe preparate din fructe și legume decât exportă”, potrivit NewsEdge.

Care produse chiar contează?

Ca să înțelegem care dintre produsele ce compun această categorie au fost cele care au tras cifrele în această direcție, trebuie să intrăm cu analiza mai profund în datele compilate de statisticieni.

„Categoria preparatelor din fructe și legume include o gamă foarte largă de produse: conserve de legume, bulion și pastă de tomate, murături, compoturi, gemuri, dulcețuri, legume congelate, fructe congelate, piureuri și alte produse procesate.

Potrivit datelor statistice, legumele preparate și congelate reprezintă cea mai importantă componentă a importurilor. Ele însumează peste 40% din valoarea totală a acestei categorii. O pondere importantă o au și preparatele din fructe – inclusiv compoturile, piureurile și fructele conservate sau congelate.

Pe rafturile magazinelor se regăsesc frecvent produse provenite din alte state europene sau din afara Uniunii Europene. Cum ar fi mazăre congelată din Polonia, spanac și conopidă ambalate în Belgia. Dar și bulion obținut din concentrat de tomate importat.

Aceste produse completează oferta disponibilă pentru consumatori, însă contribuie și la menținerea unui deficit comercial ridicat”.

Dezavantajele industriei locale de procesare alimentară

Reducerea dependenței de importuri nu stă exclusiv în dorințele și nevoile consumatorilor. Ceea ce contează cu adevărat este capacitatea industriei noastre de a performa și de a fi competitivă.

„Datele comerciale reflectă o realitate cunoscută de mai mulți ani. România produce cantități importante de fructe și legume. Însă o parte semnificativă a acestora nu este valorificată prin procesare internă.

În perioadele de vârf ale sezonului agricol apar frecvent situații în care oferta de materie primă depășește capacitatea de preluare a fabricilor. În lipsa unor unități moderne de procesare și a unor lanțuri logistice bine dezvoltate, o parte din producție ajunge să fie comercializată ca materie primă. Asta în timp ce rafturile magazinelor sunt alimentate cu produse procesate provenite din import.

Specialiștii din domeniu atrag atenția că dezvoltarea capacităților de procesare reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru reducerea dependenței de importuri și creșterea valorii adăugate generate în agricultura românească.

În ultimii ani au fost lansate programe de finanțare dedicate industriei alimentare, inclusiv prin schema INVESTALIM, însă efectele acestor investiții vor deveni vizibile doar în următorii ani.

În lipsa unor investiții consistente în procesare, depozitare și valorificarea producției agricole interne, reducerea deficitului comercial riscă să rămână doar o corecție punctuală, nu începutul unei schimbări structurale.

Adevărata provocare rămâne transformarea unei părți cât mai mari din fructele și legumele produse în România în conserve, gemuri, bulion, compoturi sau produse congelate fabricate local, capabile să concureze atât pe piața internă, cât și la export”.