Băncile din România ajung la active de 996 miliarde lei. Lichiditatea rămâne printre cele mai solide din UE

Rezultatele oferă o bază financiară puternică pentru sistemul bancar românesc. Totuși, creșterea creditelor neperformante și expunerea ridicată pe titluri de stat rămân vulnerabilități importante. Următoarea etapă va depinde de creditare, venituri din comisioane și folosirea inteligenței artificiale.

Capitalul depășește media europeană

Rentabilitatea capitalului din sistemul bancar a ajuns la 17,6% în 2025. Rata fondurilor proprii s-a situat la 25,8%, față de media europeană de 20,4%. Acest nivel oferă o protecție mai mare în fața pierderilor și șocurilor economice.

Raportul dintre costuri și venituri a coborât la 48,9%. Media principalelor piețe europene a fost de 51%. Un indicator mai redus arată că băncile românești folosesc mai eficient veniturile pentru acoperirea cheltuielilor.

La nivel european, băncile de retail au raportat venituri mai mari cu 3%. Profitul operațional a crescut cu 6%, în timp ce costurile au avansat cu numai 1%. Depozitele au urcat cu 4%, iar volumul creditelor a crescut cu 3%.

Dobânzile au rămas principalul motor al profitabilității. Între 2021 și 2025, veniturile nete din dobânzi pe client au crescut cu 27,3%. Costurile pe client au avansat cu numai 6,2%.

Raportul credite-depozite indică spațiu pentru finanțare în sistemul bancar

Raportul dintre credite și depozite a fost de 66,2% în România. Media europeană s-a situat la 104,8%. Diferența arată că băncile locale au resurse pentru o extindere mai puternică a finanțării.

Depozitele populației și companiilor depășesc cu mult volumul creditelor acordate. Această structură susține lichiditatea, dar arată și o intermediere financiară redusă. O parte importantă din economiile atrase nu ajunge în investiții și consum prin împrumuturi.

Sistemul bancar poate crește creditarea fără să își tensioneze imediat baza de finanțare. Extinderea trebuie însă făcută prudent, deoarece riscul de neplată a început să urce.

Rata creditelor neperformante a ajuns la 2,7%. Nivelul depășește media europeană de 1,8%. Deteriorarea vine mai ales din portofoliul împrumuturilor acordate companiilor.

Provizioanele acoperă 62,4% din creditele neperformante. Acesta este cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Rezervele reduc riscul unor pierderi directe, dar nu elimină presiunea asupra firmelor îndatorate.

Titlurile de stat ajung la 27,9% din active

Expunerea băncilor pe titluri de stat a ajuns la 27,9% din active. Ponderea consolidează legătura dintre sistemul bancar și finanțele publice. Băncile obțin venituri din finanțarea statului, însă devin mai dependente de situația bugetară.

O corecție a ratingului suveran sau o creștere puternică a randamentelor poate afecta valoarea portofoliilor. Riscul este transmis apoi către costul finanțării și capacitatea de creditare.

Studiul arată că băncile europene trebuie să folosească profiturile actuale pentru modernizare. Prioritățile includ comisioanele, distribuția digitală, eficiența capitalului și aplicațiile bazate pe inteligență artificială.

Pentru sistemul bancar românesc, poziția de lichiditate oferă timp și resurse pentru această schimbare. Testul următor nu va fi doar păstrarea stabilității. Băncile trebuie să transforme depozitele și capitalul în finanțare pentru economie, potrivit PwC România.