La nivelul întregii Uniuni Europene, produsul intern brut a avansat cu 0,5%. Față de perioada similară din 2025, creșterea a fost de 1% în zona euro și de 1,2% în UE. Rezultatele arată că economia europeană a rezistat mai bine decât se anticipa la scumpirea energiei și tensiunile comerciale.
Marile economii au revenit pe creștere
Germania, Franța și Italia au raportat fiecare un avans trimestrial de 0,2%. Rezultatele sunt modeste, dar importante pentru o regiune care a traversat mai multe trimestre de stagnare.
Spania a rămas principalul motor dintre economiile mari. PIB-ul său a crescut cu 0,7%, după un avans de 0,6% în trimestrul precedent. Consumul intern și investițiile au continuat să susțină activitatea.
Irlanda a înregistrat cea mai mare creștere, de 3,9%. Datele sale sunt însă influențate puternic de multinaționalele din tehnologie și comunicații. Din acest motiv, economiștii folosesc cu prudență rezultatul irlandez.
Belgia și Austria au stagnat. În schimb, Lituania a crescut cu 1,7%, iar Suedia cu 1,4%. Diferențele arată că revenirea europeană rămâne neuniformă.
Investițiile AI și consumul au susținut economia
Creșterea zonei euro a fost sprijinită de investițiile în inteligență artificială și centre de date. Cheltuielile guvernamentale au avut, de asemenea, o contribuție importantă.
Consumatorii au continuat să cheltuiască, în ciuda incertitudinilor geopolitice. Piața muncii a rămas relativ stabilă, iar salariile au susținut cererea internă.
Deprecierea euro față de dolar a ajutat exportatorii europeni. Produsele fabricate în zona euro au devenit mai competitive pe piețele externe. Efectul a compensat o parte din costurile suplimentare ale energiei.
Totuși, perspectivele pentru a doua jumătate a anului sunt mai prudente. Conflictul din Orientul Mijlociu a împins din nou petrolul Brent peste 90 de dolari. Facturile mai mari pot afecta industria, transportul și consumul.
Datele economice bune pot aduce dobânzi mai mari
Creșterea peste estimări reduce presiunea asupra Băncii Centrale Europene de a sprijini economia. În același timp, energia scumpă poate menține inflația peste ținta de 2%.
Inflația anuală din zona euro a coborât la 2,8% în iunie. Nivelul rămâne însă suficient de ridicat pentru a limita relaxarea politicii monetare.
Piețele văd o probabilitate mai mare pentru o nouă majorare a dobânzii în toamnă. O creștere de 0,25 puncte procentuale este luată în calcul pentru septembrie sau octombrie.
Dobânzile mai mari ar scumpi creditele pentru companii și populație. Ele ar putea încetini investițiile tocmai când economia începe să se consolideze.
Zona euro intră astfel într-o etapă dificilă. Creșterea de 0,4% confirmă reziliența economiei, dar reduce spațiul BCE pentru sprijin monetar. Următoarele luni vor arăta dacă avansul poate continua fără o nouă accelerare a inflației, potrivit Deutsche Welle.

:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/euro-symbol.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/inchis.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/vot-parlament.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/seo.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/insolventa.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/pislaru.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/economia-circulara.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/compot-scaled.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/173.jpg)