Investiție de 1,5 milioane de euro pentru infrastructură urbană verde în Parcul Liniei. Fundația Comunitară București și ING Bank România aduc soluții inovatoare

În parteneriat cu Primăria Sectorului 6, Fundația Comunitară București a asigurat 1,5 milioane de euro pentru a transforma o zonă de infrastructură feroviară dezafectată și abandonată într-un parc urban funcțional. Parcul Liniei se alătură astfel unui portofoliu de inițiative care contribuie la adaptarea orașului la schimbările climatice și la creșterea calității vieții pentru comunitățile locale.

Soluții inovatoare bazate pe natură

Pe aproximativ 5.000 de metri pătrați, proiectul aduce într-un parc urban principii și soluții inovatoare bazate pe natură. Acestea sunt folosite în prezent la nivel internațional pentru orașe mai reziliente climatic.

Amenajarea folosește vegetația, solul și materiale naturale pentru a contribui la rezolvarea unor probleme ale orașului: temperaturi ridicate, lipsa umbrei, gestionarea apei de ploaie, pierderea biodiversității și nevoia de spații publice în care natura și comunitatea funcționează împreună.

„Orașele nu mai pot trata spațiul verde doar ca pe o suprafață frumos amenajată. Într-un București care se încălzește și care resimte tot mai puternic efectele fenomenelor meteo extreme, fiecare intervenție trebuie să îndeplinească mai multe funcții în același timp. Să ofere umbră și să lase apa să intre în sol,. Să susțină biodiversitatea și să creeze spații în care oamenii vor să-și petreacă timpul. Prin Parcul Liniei am vrut să arătăm că soluțiile bazate pe natură pot deveni infrastructură urbană. Și că inovația poate însemna, de fapt, să învățăm să lucrăm inteligent cu natura pentru un oraș mai bun de trăit”, spune Alina Kasprovschi, director executiv al Fundației Comunitare București.

Micro-pădure, grădini de ploaie și 80% suprafață permeabilă

Un element central al proiectului este micro-pădurea urbană. Aceasta este gândită ca nucleu de biodiversitate și cu vegetație plantată dens. Amenajarea va contribui, în timp, la umbrire, răcorire și la îmbunătățirea microclimatului.

Spațiile de relaxare sunt integrate în vegetație. Iar gazonul convențional va fi înlocuit în mai multe zone cu pajiști, plante perene și vegetație adaptată locului, care urmează să fie plantate până la sfârșitul anului, în funcție de specific. Acestea au nevoie de mai puține resurse și oferă în același timp hrană și adăpost pentru insecte și alte specii.

În parc a fost creat și un spațiu pentru o grădină comunitară. Începând din această toamnă, aici vor putea fi plantate legume și plante aromatice, inclusiv ca parte a unor inițiative desfășurate de școli.

Unul dintre obiectivele importante ale proiectului este, totodată, modul în care apa de ploaie rămâne și este valorificată. Planul de reamenajare a zonei abandonate prevede ca 80% din suprafață să fie permeabilă, pentru a reduce evacuarea rapidă a apei de ploaie în sistemul de canalizare. Astfel, pe spațiile verzi sunt prevăzute grădini de ploaie, plantate cu specii adaptate solului umed. Iar pentru suprafețele de circulație au fost alese materiale naturale care permit infiltrarea apei în sol în locul pavelelor clasice. Piațeta este acoperită cu pavaj permeabil, iar aleile sunt realizate din marnă.

Un model de colaborare între administrație, mediul privat și societatea civilă

„La ING finanțăm dezvoltarea durabilă a economiei prin soluțiile noastre bancare. Însă impactul pe termen lung se construiește și prin investiții în comunitate. Experiența ne arată că proiectele care produc schimbări reale în comunitățile locale rezultă adesea din colaborarea dintre mediul privat, autorități și organizațiile societății civile, fiecare contribuind cu expertiza și resursele relevante. Prin intermediul Platformei de mediu pentru București, susținem de cinci ani atât proiecte comunitare locale, cât și investiții de anvergură în infrastructură verde”, a declarat Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România.

Potrivit acesteia, Parcul Liniei completează un portofoliu mai amplu de inițiative, de la proiecte în arii naturale protejate, până la intervenții urbane care ajută orașul să devină mai rezilient în fața schimbărilor climatice. „Ne dorim ca investițiile noastre în protecția mediului să contribuie, în cele din urmă, la o calitate mai bună a vieții pentru noi toți: orașe mai sănătoase, mai bine pregătite pentru provocările viitorului și mai prietenoase pentru oameni”, a mai precizat CEO-ul ING Bank România.