Comisia Europeană pregătește o reformă a sectorului bancar. Bruxelles-ul vrea să elibereze capital pentru investiții

După un deceniu de progrese în cadrul Uniunii Bancare, piața europeană rămâne împărțită în mare măsură de granițele naționale. Comisia susține că această fragmentare limitează capacitatea băncilor de a sprijini firmele și populația din întreaga Uniune.

Planul urmărește să încurajeze activitatea bancară transfrontalieră și să simplifice supravegherea. Bruxelles-ul vrea și o legătură mai strânsă între sectorul bancar și Uniunea Economiilor și Investițiilor. Europa are nevoie de investiții anuale estimate la 1.200 de miliarde de euro. Banii sunt necesari pentru tehnologiile curate, apărare, inteligență artificială și alte domenii strategice.

Autoritățile naționale ar putea pierde o parte din control

Propunerile ar reduce libertatea statelor membre de a interpreta și aplica diferit regulile bancare europene. Autoritățile naționale ar putea avea mai puțin control asupra capitalului și lichidităților păstrate de filialele locale ale grupurilor bancare. Ele ar avea și mai puține posibilități de a bloca sau condiționa fuziunile și achizițiile transfrontaliere.

Comisia consideră că o piață bancară unică nu poate funcționa dacă fiecare stat adaugă cerințe proprii sau aplică diferit normele comune. Procedurile privind protecția depozitelor și insolvența băncilor ar urma să fie coordonate mai strâns la nivel european. Unele instituții ar putea beneficia și de o reducere a capitalului obligatoriu păstrat pentru absorbirea pierderilor.

Capitalul rămâne blocat în țările unde funcționează filialele

Grupurile bancare transfrontaliere trebuie să respecte în prezent cerințe de capital și lichiditate atât la nivelul companiei-mamă, cât și la nivelul fiecărei filiale. Această structură poate bloca resursele în anumite state, chiar dacă banii ar putea fi folosiți mai eficient în altă parte a grupului.

Comisia propune ca autoritatea care supraveghează banca-mamă să primească mai multe atribuții asupra întregului grup. În cazul unor instituții precum UniCredit, BNP Paribas și Santander, Banca Centrală Europeană ar exercita aceste atribuții împreună cu autoritățile naționale.

Grupurile mai mici ar rămâne, în general, sub supravegherea statelor membre. BCE ar continua însă să aibă un rol în cadrul Uniunii Bancare.

Băncile-mamă vor răspunde pentru filialele lor

Companiile-mamă ar trebui să garanteze că filialele au suficiente resurse atât în perioadele normale, cât și în timpul unei crize. Comisia estimează că noul sistem ar putea reduce costurile de conformare și finanțare. Capitalul eliberat ar putea fi folosit pentru credite, investiții sau extinderea activității în alte state.

Bruxelles-ul subliniază însă că reforma nu trebuie să slăbească protecția creditorilor și deponenților. Eliminarea barierelor trebuie însoțită de garanții care să păstreze stabilitatea financiară în întreaga Uniune. Comisia afirmă că simplificarea normelor nu înseamnă dereglementare, chiar dacă unele dintre regulile introduse anterior ar putea fi reduse.

Mai puține obligațiuni emise de un singur stat

Bruxelles-ul vrea să descurajeze băncile să dețină o cantitate prea mare de obligațiuni emise de un singur guvern. Instituțiile financiare ar fi încurajate să-și diversifice portofoliile de datorie suverană. Scopul este reducerea legăturii dintre riscurile unei bănci și problemele financiare ale statului în care aceasta își desfășoară cea mai mare parte a activității.

Crizele europene anterioare au arătat că problemele bugetare ale unui guvern pot slăbi băncile care dețin masiv obligațiunile acelui stat. La rândul lor, dificultățile băncilor pot pune presiune asupra bugetului public. Comisia încearcă să reducă această dependență reciprocă prin distribuirea mai echilibrată a expunerilor.

Protecția depozitelor ar urma să fie armonizată

Comisia va reevalua cadrul european privind garantarea depozitelor, indică Euronews. Obiectivul este ca depozitele acoperite să beneficieze de un nivel egal de protecție în întreaga Uniune Bancară. Reforma ar trebui să împiedice transferarea costurilor provocate de falimentul unui grup transfrontalier către un singur stat, buget național sau sistem de garantare.

Bruxelles-ul vrea și proceduri mai previzibile pentru administrarea băncilor transfrontaliere aflate în dificultate. Fondurile ar trebui să poată fi distribuite mai eficient în interiorul grupurilor în perioadele de criză. Sprijinul de urgență pentru lichiditate ar urma, de asemenea, să fie consolidat.

Regulile diferite cresc costurile băncilor

Diferențele dintre normele naționale privind protecția consumatorilor și combaterea spălării banilor fac costisitoare activitatea transfrontalieră. O bancă poate fi obligată să folosească sisteme informatice și proceduri separate pentru fiecare stat. Aceste costuri descurajează instituțiile să ofere aceleași servicii în întreaga Uniune.

Comisia va urmări o armonizare mai amplă a normelor. Reguli comune pentru combaterea spălării banilor urmează să fie aplicate din iulie 2027.

Bruxelles-ul va analiza și dacă anumite cerințe naționale privind protecția consumatorilor fragmentează inutil piața. În același timp, reforma ar trebui să sprijine digitalizarea și inovația bancară, fără să slăbească securitatea cibernetică.