Creșterea față de finalul anului trecut a fost susținută de datoria pe termen lung, în timp ce segmentul pe termen scurt a scăzut. Datele BNR arată că deficitul de cont curent s-a redus față de perioada similară din 2025, dar investițiile străine directe au coborât.
Datoria pe termen lung a continuat să crească
Datoria externă totală a României a crescut cu peste un miliard de euro în primele patru luni din 2026. La finalul lunii aprilie, soldul total a ajuns la 229,5 miliarde de euro, arată Banca Națională a României. Cea mai mare parte a datoriei externe rămâne concentrată pe termen lung. La 30 aprilie 2026, datoria externă pe termen lung a însumat 182,7 miliarde de euro. Nivelul este cu 1,4% mai mare față de 31 decembrie 2025.
Evoluția arată o creștere moderată a finanțărilor externe cu scadențe mai îndepărtate. Astfel de datorii includ, în general, împrumuturi, titluri și alte obligații financiare care trebuie plătite pe perioade mai lungi. Pe segmentul termenului scurt, situația a fost diferită. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 46,7 miliarde de euro la finalul lunii aprilie. Față de sfârșitul anului trecut, nivelul a scăzut cu 2,8%. Diferența dintre cele două evoluții arată o structură mai apăsată pe finanțarea pe termen lung. Totuși, soldul total al datoriei externe rămâne în creștere, chiar dacă partea pe termen scurt s-a redus.
Indicatorii de acoperire au avut o îmbunătățire moderată
BNR a publicat și date privind serviciul datoriei externe pe termen lung. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 14,9% în perioada ianuarie-aprilie 2026. În anul 2025, indicatorul fusese de 18,4%. Indicatorul arată presiunea plăților aferente datoriei externe pe termen lung. Scăderea față de anul trecut indică o povară mai mică în primele luni din 2026, raportată la baza de calcul folosită de BNR. Rezervele valutare au acoperit importurile de bunuri și servicii pentru 6,2 luni la 30 aprilie 2026. La finalul anului trecut, gradul de acoperire era de 6,0 luni.
A crescut ușor și acoperirea datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR. Calculată la valoarea reziduală, rata a fost de 105,0% la 30 aprilie 2026. La 31 decembrie 2025, nivelul era de 104,4%. Datele indică o poziție ceva mai bună în privința rezervelor, raportată la nevoile imediate de plată. Totuși, diferența față de finalul anului trecut rămâne redusă.
Deficitul de cont curent a scăzut față de 2025
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 7,9 miliarde de euro. Datele acoperă perioada ianuarie-aprilie 2026. În intervalul similar din 2025, deficitul fusese de 9,1 miliarde de euro. Astfel, dezechilibrul extern s-a redus cu aproximativ 1,2 miliarde de euro. Structura contului curent arată mai multe mișcări diferite. Balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 698 milioane de euro. Balanța serviciilor a avut un excedent mai mare cu 197 milioane de euro.
Pe partea veniturilor primare, deficitul s-a adâncit cu 204 milioane de euro. În schimb, veniturile secundare au adus o contribuție pozitivă de 430 milioane de euro. Investițiile directe ale nerezidenților în România au scăzut față de anul trecut. În perioada ianuarie-aprilie 2026, valoarea lor a fost de 1,5 miliarde de euro. În primele patru luni din 2025, investițiile directe ajunseseră la 2,232 miliarde de euro. Diferența arată o intrare mai redusă de capital străin în economia românească, potrivit Mediafax.