Durata estimată a vieții profesionale a crescut de la 37,2 ani în 2024, potrivit datelor Eurostat pentru 2025. Indicatorul nu arată câți ani trebuie să muncească o persoană pentru a se pensiona. El estimează perioada în care aceasta va participa la piața muncii, fie ca angajat, fie ca șomer aflat în căutarea unui loc de muncă.
Calculul folosește speranța de viață și ratele de participare la piața muncii pentru diferite categorii de vârstă. Prin urmare, indicatorul nu trebuie confundat cu vârsta legală de pensionare sau cu stagiul de cotizare necesar obținerii pensiei.
România are cea mai scurtă durată estimată din Uniunea Europeană
Diferențele dintre statele membre sunt foarte mari. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu o durată estimată a vieții profesionale de numai 32,7 ani. Urmează Italia, cu 33 de ani, și Bulgaria, cu 34,6 ani. La polul opus se află Țările de Jos, unde durata estimată ajunge la 44 de ani. Suedia înregistrează 43,4 ani, iar Danemarca 42,6 ani. Pragul de 40 de ani este depășit și în Estonia, Irlanda, Germania și Finlanda.
Poziția slabă a României nu înseamnă automat că românii se pensionează mai devreme. Indicatorul este influențat și de ocuparea redusă, perioadele de inactivitate, șomaj și participarea mai scăzută a anumitor categorii la piața muncii. România este singurul stat membru în care durata estimată a vieții profesionale a scăzut față de 2015. Reducerea este de 0,1 ani, în timp ce media europeană a crescut puternic în ultimul deceniu.
Spania se apropie de media europeană
În Spania, o persoană care a intrat pe piața muncii în 2025 ar urma să aibă o viață profesională de 36,8 ani. Durata este cu 0,3 ani mai mare decât în 2024 și cu 1,8 ani peste nivelul din 2015. Spania rămâne cu aproape un an sub media Uniunii Europene. Creșterea înregistrată în ultimul deceniu este însă mai redusă decât avansul mediu din blocul comunitar.
În 2015, durata estimată în Spania era de 35 de ani. În aceeași perioadă, media europeană a crescut cu aproximativ 2,6 ani, potrivit calculelor prezentate de El País.
Cele mai mari creșteri față de 2015 au fost înregistrate în Malta, Ungaria și Irlanda. În Malta, durata a avansat cu 5,4 ani, ajungând la 39,2 ani. În Ungaria a crescut cu 4,9 ani, până la 37,5 ani, iar în Irlanda cu 4,7 ani, până la 40,7 ani.
Evoluția Spaniei este legată de îmbunătățirea pieței muncii, creșterea speranței de viață și modificarea regulilor de pensionare. Contează și stimulentele acordate persoanelor care aleg să muncească după îndeplinirea condițiilor de retragere.
Rata șomajului din Spania a scăzut de la maximul de 26,9%, atins în 2013, la 10,8%. Nivelul rămâne ridicat în comparație cu alte state europene, dar reducerea șomajului contribuie la prelungirea vieții profesionale efective.
Diferență importantă între femei și bărbați
La nivelul Uniunii Europene, bărbații au o durată estimată a vieții profesionale de 39,5 ani. Pentru femei, media este de numai 35,4 ani. În România, diferența este și mai mare. Durata estimată ajunge la 36 de ani pentru bărbați și la numai 29,1 ani pentru femei. România înregistrează a doua cea mai scurtă viață profesională în rândul femeilor din UE, după Italia, unde nivelul este de 28,4 ani.
Pentru bărbați, cele mai mari valori sunt consemnate în Țările de Jos, cu 45,9 ani, și în Suedia și Danemarca, ambele cu 44,5 ani.
În Spania, viața profesională este estimată la 38,5 ani pentru bărbați și 35,1 ani pentru femei. Diferența dintre cele două categorii este mai mică decât media europeană.
Țările baltice reprezintă excepția de la tendința generală. Acolo, durata estimată a vieții profesionale este mai mare pentru femei decât pentru bărbați.
O viață profesională mai lungă nu depinde doar de pensii
Durata vieții profesionale este influențată de stabilitatea economiei și de capacitatea acesteia de a crea locuri de muncă. Statele cu șomaj ridicat înregistrează, de regulă, perioade mai scurte, deoarece participarea redusă la piața muncii coboară media. Contează și ocuparea persoanelor în vârstă. În Spania, rata de activitate a celor cu vârste între 60 și 64 de ani a ajuns la 60,6%, aproape dublu față de începutul secolului. Pentru persoanele cu vârste între 65 și 69 de ani, rata a crescut de la 4,1% la 14,5%. Vârsta medie efectivă de pensionare a urcat la 65,3 ani, față de 64,4 ani în 2019.
Datele arată că majorarea vârstei legale de pensionare este numai unul dintre factorii care prelungesc viața profesională. O economie cu locuri de muncă stabile poate genera o durată mai mare chiar dacă permite pensionarea legală mai devreme.

:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/muncitori.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/ioana-bogdan-bun.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/ai.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/06/pnrr.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/pnrr.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/credit-scaled.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/nscale.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/solar-acoperis.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/pixel-sepp-football-stadium-2275611280.jpg)