Ce se întâmplă cu programul de 400 de milioane de lei pentru bateriile prosumatorilor. APCE contestă criteriile stabilite de autorități

După programele concentrate pe instalarea panourilor, autoritățile pregătesc o schemă dedicată exclusiv stocării. Bateriile ar permite folosirea energiei solare după apus, când producția scade, iar consumul gospodăriilor poate rămâne ridicat.

Miza nu este însă doar numărul beneficiarilor, ci și modul în care vor fi selectate investițiile. Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE) are mai multe critici vizavi de criteriile privind eligibilitatea, punctajul și performanța echipamentelor.

Bugetul și punctajul stabilesc selecția beneficiarilor

Programul pregătit de Ministerul Mediului și care urmează să fie derulat prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) prevede o finanțare de cel mult 15.000 de lei. Ajutorul poate acoperi maximum 75% din cheltuielile eligibile, iar beneficiarul trebuie să suporte minimum 25% din investiție. Dan Pîrșan, președintele APCE, estimează că, raportat la plafonul maxim al grantului, bugetul ar putea finanța aproximativ 27.000 de proiecte. Numărul final va depinde de valoarea aprobată pentru fiecare beneficiar.

Schema se adresează persoanelor fizice care au deja calitatea de prosumator, iar bateria trebuie să aibă minimum 12 kWh. Costul eligibil este plafonat la 1.250 de lei pentru fiecare kWh instalat. Selecția nu se va face exclusiv după ordinea înscrierii, deoarece fiecare cerere poate primi cel mult 100 de puncte. Contribuția proprie și capacitatea bateriei aduc câte maximum 40 de puncte, iar puterea sistemului fotovoltaic încă 20.

Un aport financiar mai mare și o capacitate ridicată de stocare îmbunătățesc poziția solicitantului, în timp ce puterea fotovoltaică aduce puncte până la plafonul de 20 kW.

Instalațiile mari pornesc cu un avantaj

La criteriul privind puterea panourilor, un sistem de 8 kW primește cu 12 puncte mai puțin decât unul de 20 kW. Diferența este calculată dintr-un punctaj total de 100, iar poziția finală depinde și de celelalte două criterii.

„Punctajul favorizează instalațiile fotovoltaice mari. AFM acordă un punctaj progresiv până la 20 kW putere fotovoltaică, deși sistemele rezidențiale obișnuite sunt mult mai mici. Un program trebuie calibrat după realitatea populației căreia i se adresează”, afirmă Dan Pîrșan.

Capacitatea bateriei, care poate aduce până la 40 de puncte, ridică o problemă separată pentru reprezentanții asociației. „Programul AFM nu stabilește o corelație tehnică între panouri și baterie. O instalație fotovoltaică mică poate ajunge asociată unei baterii supradimensionate doar ca să obții un punctaj mai mare”, explică președintele APCE.

În privința configurațiilor potrivite gospodăriilor, Dan Pîrșan oferă un raport orientativ între producție și stocare: „Dacă ai un sistem de 5 kW, stocarea ar fi undeva la 10 kWh. La 8 kW, vorbim despre 15–16 kWh. Regula de bază este puterea panourilor înmulțită cu doi”. În forma actuală a ghidului, bateria de 10 kWh din primul exemplu nu ar fi eligibilă, deoarece pragul minim este de 12 kWh. Dimensionarea exactă depinde însă de consumul gospodăriei, producția sezonieră și puterea invertorului.

Prosumatorii care au plătit singuri bateria sunt excluși

Proiectul îi declară neeligibili pe solicitanții care au deja stocare la locul de consum, indiferent de sursa banilor folosiți anterior. „Asociația Prosumatorilor este de acord ca persoanele care au beneficiat de baterii prin Casa Verde Fotovoltaice 2024 sau REPowerEU să fie excluse. Dar nu văd niciun motiv pentru care AFM i-ar elimina pe cei care și-au montat baterii din propriul buzunar”, declară Dan Pîrșan.

Diferența de tratament poate ridica probleme privind egalitatea în drepturi, în evaluarea președintelui APCE. O asemenea regulă ar necesita o justificare obiectivă și proporțională.

Dan Pîrșan își leagă argumentul și de denumirea oficială a programului, care face referire la creșterea capacităților noi de stocare. „Creșterea nu înseamnă doar trecerea de la zero la 12 kWh. Înseamnă și extinderea unei capacități existente. Dacă programul vizează exclusiv persoanele care nu au deloc stocare, atunci ar trebui să fie denumit în acest fel”, susține președintele asociației.

Riscul dublei finanțări ar putea fi controlat prin verificarea locului de consum. Potrivit lui Dan Pîrșan, AFM deține informațiile beneficiarilor programului din 2024, iar locurile finanțate prin REPowerEU ar putea fi verificate împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Standardele tehnice pornesc de la o limită contestată

Proiectul acceptă tehnologii precum Li-Ion, LiFePO4 și Na-Ion, iar echipamentele trebuie să suporte cel puțin 3.000 de cicluri. Garanția prevăzută prin ghid nu poate fi mai mică de cinci ani.

„Trei mii de cicluri reprezentau un standard în industrie acum cinci ani. Bateriile LiFePO4 rezidențiale moderne ajung la 6.000–10.000 de cicluri. Nu numai ciclurile reprezintă o chestiune de calitate. Mai sunt adâncimea descărcării, temperatura, C-rate-ul și capacitatea reziduală la sfârșitul testelor”, afirmă Dan Pîrșan.

C-rate indică viteza cu care bateria poate fi încărcată și descărcată în raport cu propria capacitate. Performanțele declarate de producători variază în funcție de condițiile testării, ceea ce poate îngreuna compararea echipamentelor. APCE solicită parametri tehnici mai detaliați și condiții comune de măsurare. „Din bani publici trebuie finanțată durabilitatea, nu limita inferioară a pieței bateriilor importate”, adaugă președintele APCE.

În privința sursei energiei folosite pentru încărcare, Dan Pîrșan avertizează: „AFM trebuie să finanțeze stocarea energiei solare, nu arbitrajul cu energia din rețea. Un beneficiar își poate programa bateria să se încarce din rețea și să o descarce seara, când energia este scumpă”.

Verificarea provenienței energiei ridică însă problema accesului la datele gospodăriei. Proiectul permite unor „persoane autorizate” să colecteze informații despre energia produsă, stocată și livrată, fără să detalieze suficient procedura. Președintele asociației întreabă: „Cine sunt aceste persoane, ce date accesează, prin ce mijloace, în ce scop și pentru cât timp?”.

Noua lege poate crește interesul pentru autoconsum

Discuția despre baterii se suprapune cu aplicarea Legii nr. 160/2026, care permite prosumatorilor să stocheze și să vândă energia produsă sau stocată. Pentru instalațiile de până la 200 kW, actul introduce facturarea lunară în mecanismul compensării cantitative. Prosumatorii persoane fizice cu instalații de cel mult 27 kW pot folosi sumele rezultate pentru facturile altor locuri de consum deservite de același furnizor. Banii pot acoperi și facturile la gaze, dacă respectivele contracte sunt încheiate cu același furnizor.

ANRE a publicat proiectul normelor de aplicare pe 20 august, iar consultarea publică se desfășoară până la 31 august. „Legea este puternic diluată de normele scrise de ANRE, de parcă ar fi fost redactate după dictarea furnizorilor din România”, declară Dan Pîrșan.

Președintele APCE afirmă separat că asociația ia în calcul contestarea normelor în contencios administrativ. Până la adoptarea formei finale, efectele concrete asupra facturării și valorificării energiei stocate rămân incerte. Acesta vede și un posibil efect asupra relației prosumatorilor cu rețeaua: „Oamenii vor cumpăra o capacitate suficientă de stocare și vor decupla injecția de la rețea”.

Reducerea „injecției” ar putea majora importurile României cu 2.000–3.000 MW în anumite intervale, potrivit estimării prezentate de Dan Pîrșan. Impactul real ar depinde însă de producția fotovoltaică din momentul respectiv, autoconsum și disponibilitatea celorlalte surse de energie. În evaluarea lui Dan Pîrșan, finanțarea ar fi rentabilă mai ales pentru gospodăriile cu sisteme de cel puțin 20 kW. Rezultatul diferă însă în funcție de consum, costul echipamentelor și contribuția suportată de beneficiar. Forma finală a ghidului va arăta dacă finanțarea va ajunge în principal la instalațiile mari sau dacă programul va fi recalibrat pentru gospodăriile cu sisteme obișnuite.