În acest context a apărut și fenomenul „finfluencerilor”, persoane care oferă sfaturi și conținut despre bani și investiții. Uneori însă, aceștia nu au niciun fel de pregătire profesională sau fără să își dezvăluie interesele financiare.
Conform Economica, Parlamentul European cere acum reguli mai clare pentru această categorie de creatori de conținut. Solicitarea vine pe fondul temerilor privind fraudele și dezinformarea financiară din mediul online. Eurodeputații consideră că influența acestora poate fi uriașă și, în anumite situații, poate produce pierderi importante pentru utilizatori.
Cine sunt finfluencerii și de ce au devenit atât de populari
Termenul „finfluencer” provine din combinarea cuvintelor „financial” și „influencer”. El descrie persoanele care publică pe rețele sociale informații despre investiții, piețe financiare, economisire sau strategii de câștig. Popularitatea lor a crescut rapid în ultimii ani. Explicația este simplă. Mulți consideră informațiile oferite de astfel de creatori mai accesibile decât limbajul folosit de instituțiile financiare sau de experții tradiționali. Iar Parlamentul European a recunoscut că unii dintre acești creatori pot avea un rol util și pot contribui la educația financiară, mai ales în rândul tinerilor. Totuși, problema apare atunci când recomandările sunt făcute fără transparență sau urmăresc interese ascunse.
Parlamentul European cere o delimitare clară
Eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care solicită o diferențiere clară între creatorii de conținut care acționează transparent și cei care folosesc metode înșelătoare. Potrivit documentului, creatorii care oferă conținut educațional și își declară eventualele conflicte de interese nu ar trebui tratați la fel ca persoanele care promovează produse financiare dubioase sau scheme speculative. Autoritățile europene vor un mecanism prin care instituțiile naționale să poată monitoriza mai eficient acest tip de activitate și să protejeze consumatorii împotriva dezinformării financiare.
Una dintre cele mai mari îngrijorări vizează conținutul care promite câștiguri rapide și fără riscuri. În multe cazuri, astfel de videoclipuri promovează criptomonede, investiții speculative sau sisteme financiare greu de înțeles pentru publicul larg. Instituțiile europene atrag atenția și asupra utilizării tehnologiei de tip „deepfake”, prin care imagini sau videoclipuri cu persoane celebre sunt manipulate pentru a promova produse financiare dubioase. Parlamentul European consideră că platformele online trebuie să informeze mai clar utilizatorii despre riscurile asociate produselor financiare complexe și să promoveze surse credibile de educație financiară.
Educația financiară rămâne principala apărare
Specialiștii spun că reglementările pot reduce o parte dintre riscuri, însă cea mai eficientă protecție rămâne educația financiară. Persoanele fără experiență în domeniul investițiilor sunt considerate cele mai vulnerabile în fața promisiunilor privind îmbogățirea rapidă. Tinerii reprezintă una dintre categoriile cele mai expuse, deoarece își iau frecvent informațiile direct din social media.
Fenomenul finfluencerilor arată cât de mult s-a schimbat relația oamenilor cu informațiile financiare. Dacă în trecut sfaturile despre bani veneau din bănci sau de la consultanți autorizați, astăzi acestea pot apărea într-un videoclip de câteva secunde. Iar diferența dintre educație și dezinformare poate însemna, uneori, economiile unei vieți întregi.