FMI cere guvernelor să reducă dezechilibrele bugetare. Datoria publică globală se apropie de 100% din PIB

Perioada în care statele puteau conta pe bani ieftini pentru a-și gestiona mai ușor finanțele publice se apropie de final. Creșterea costurilor de împrumut schimbă condițiile în care guvernele trebuie să-și administreze bugetele.

În același timp, economia mondială este influențată de două forțe opuse. Energia mai scumpă pune presiune pe activitate și inflație, în timp ce investițiile masive în inteligență artificială stimulează cererea și pot susține productivitatea.

FMI cere guvernelor îndatorate să își consolideze finanțele

Zilele în care guvernele se puteau baza pe bani ieftini și pe o creștere rapidă pentru a-și ține datoriile sub control s-au încheiat, potrivit șefei Fondului Monetar Internațional (FMI), care a cerut disciplină în cheltuieli și o politică monetară mai strictă la nivel mondial.

Vorbind miercuri la Singapore, înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale de săptămâna viitoare de la Bangkok, Kristalina Georgieva a declarat că factorii de decizie „nu se mai pot baza doar pe rate mai ridicate de creștere pentru a rezolva problemele fiscale”.

Datoria publică mondială se apropie de niveluri întâlnite ultima dată după Al Doilea Război Mondial și ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030, a avertizat șefa FMI, indicând economiile dezvoltate drept „cei mai mari vinovați. Cu toate acestea, nu vedem acțiuni decisive în economiile avansate cu datorii ridicate, unde este nevoie acum de planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu”, a spus Georgieva, adăugând că „spațiul fiscal cere cu disperare să fie refăcut”.

Costurile de împrumut sunt deja în creștere, a remarcat ea, randamentele obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani din SUA, Germania și Japonia aflându-se la cele mai ridicate niveluri din 2007, 2009 și, respectiv, 1996.

Georgieva susține politica mai restrictivă a marilor bănci centrale

În ceea ce privește politica monetară, Georgieva a descris recentele majorări ale dobânzilor realizate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei drept „extrem de potrivite”.

„Acum ar putea fi un moment bun pentru o orientare prudent restrictivă a politicii monetare în multe țări”, a spus ea. Șefa FMI a avertizat, de asemenea, că economia globală este trasă în direcții opuse de un șoc negativ asupra ofertei de energie provocat de războiul din Iran și de un șoc pozitiv al cererii generat de inteligența artificială, adăugând că „impactul combinat al acestor două forțe este extrem de inegal la nivel mondial”.

Prețurile petrolului rămân la aproximativ 100 de dolari pe baril, a spus ea, mult peste cei 89 de dolari luați în calcul de FMI pentru acest an în prognozele sale din iulie, care indicau o creștere globală de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027. „Chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia în curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil o perioadă”, a spus Georgieva.

Investițiile în inteligența artificială pot susține economia, dar aduc noi riscuri

„Iubiți-o, urâți-o sau temeți-vă de ea, inteligența artificială este aici”, a spus șefa FMI, descriind tehnologia drept una care „devine rapid un factor esențial pentru poziția relativă a țărilor în economia mondială”. Dacă este implementată corect, inteligența artificială ar putea crește avansul economiei globale cu până la jumătate de punct procentual pe an, potrivit estimărilor FMI.

Pe parcursul unui deceniu, acest lucru ar echivala cu adăugarea „unei economii de dimensiunea ASEAN la economia mondială”, a spus Georgieva, referindu-se la blocul din Asia de Sud-Est. Ea a avertizat însă că „boomul construcției infrastructurii pentru inteligența artificială este inflaționist”, iar cheltuielile pentru această tehnologie, raportate la dimensiunea economiei, ar putea depăși valurile anterioare de investiții în căi ferate, rețele electrice și telecomunicații.

O dezamăgire pentru investitori s-ar putea transforma într-un „șoc cu efecte de amploare”, a avertizat ea. Georgieva a semnalat, de asemenea, pericole care merg de la pierderea locurilor de muncă și atacuri cibernetice până la modele de ultimă generație care ar putea „scăpa de sub controlul oamenilor și deveni imposibil de stăpânit”. FMI urmează să publice prognoze actualizate privind creșterea economică globală în timpul reuniunilor de săptămâna viitoare de la Bangkok, potrivit Euronews.