Inflația din zona euro a ajuns la 3,3%. BCE ar putea majora din nou dobânda pe 10 septembrie

Evoluția prețurilor obligă BCE să evalueze natura actualului episod inflaționist. Cauzele diferă însă de cele observate în perioada 2021-2022. Identificarea mecanismelor care mențin presiunile asupra prețurilor este esențială pentru înțelegerea perspectivelor economice.

Diferențele privesc contribuția cererii, măsurile publice și intensitatea problemelor de aprovizionare. Componența inflației poate influența viteza și amploarea răspunsului monetar. Deciziile trebuie să păstreze un echilibru între stabilitatea prețurilor și evoluția activității economice.

Costurile energiei reprezintă principalul factor inflaționist

Prețurile mai ridicate ale energiei sunt principalii factori care alimentează inflația în zona euro, au scris marți economiștii BCE Kristina Barauskaitė Griškevičienė și Claus Brand într-un studiu. „De această dată, șocul asupra ofertei de energie este dominant, în timp ce cererea și stimulentele oferite prin politicile publice au roluri minore. Diferențele sunt esențiale pentru a explica de ce răspunsurile politicii monetare sunt diferite”, au scris ei.

Șocul actual, provocat parțial de războiul în desfășurare din Orientul Mijlociu și de închiderea ulterioară a Strâmtorii Hormuz, diferă semnificativ de episodul din 2021-2022, au explicat cei doi economiști. „Factorii nefavorabili privind oferta de energie au reprezentat aproximativ 90% din creșterea inflației energetice între ianuarie și mai 2026. În această perioadă, politicile monetare și fiscale au exercitat doar o ușoară presiune descendentă asupra inflației energetice”, se arată în studiu.

BCE a efectuat prima majorare a dobânzii în luna iunie

După izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu, la sfârșitul lunii februarie, BCE nu a majorat imediat dobânzile. Prima creștere a fost decisă pe 11 iunie, când rata dobânzii la facilitatea de depozit a urcat de la 2% la 2,25%, fiind prima majorare din ultimii trei ani, în încercarea de a limita inflația.

Chiar și în cel mai optimist scenariu al BCE din acel moment, care presupunea încheierea rapidă a războiului, nu era anticipată revenirea inflației la ținta de 2% înainte de 2027. Totuși, în condițiile în care războiul continuă, iar inflația a ajuns la 3,3% în august, față de 2,9% în iulie, BCE este așteptată să majoreze din nou dobânda, de la 2,25% la 2,50%, la reuniunea din 10 septembrie, potrivit estimărilor pieței.

Răspunsul monetar este mai gradual decât în 2021-2022

BCE adoptă de această dată un răspuns monetar mai „gradual”, se arată în studiu. În schimb, în perioada 2021-2022, instituția „a majorat dobânzile în mod ferm și persistent”, au scris economiștii. Valul inflaționist de atunci a fost provocat de „o combinație de factori mari și fără precedent, atât pe partea ofertei, cât și pe cea a cererii”. Energia a contribuit la creșterea prețurilor, dar nu a fost singurul factor, a explicat BCE.

„Factorii de pe partea ofertei au inclus perturbările lanțurilor globale de aprovizionare și șocurile asupra ofertei de energie, în special ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. Factorii de pe partea cererii au inclus revenirea rapidă a cererii după pandemie, amplificată de politicile fiscale și monetare acomodative”, au scris economiștii BCE Kristina Barauskaitė Griškevičienė și Claus Brand.