Povestea Nokia a început în 1865 cu o fabrică de celuloză. Cum s-a reinventat fostul lider mondial al telefoanelor mobile

În 1865, inginerul Fredrik Idestam a deschis o fabrică de celuloză lângă cascadele Tammerkoski, în Finlanda. Pădurile întinse ofereau materia primă, iar cererea tot mai mare de hârtie îi dădea antreprenorului motive să își extindă afacerea.

Câțiva ani mai târziu, Idestam a înființat o a doua fabrică, pe malul râului Nokianvirta. De aici provine și numele Nokia, adoptat de companie în 1871, cu mult înainte de apariția telefoanelor mobile.

De la hârtie la cizme și cabluri

Timp de câteva decenii, Nokia nu a avut nicio legătură cu telefoanele. În Finlanda au apărut însă alte două afaceri care aveau să îi schimbe viitorul. Finnish Rubber Works, înființată în 1898, producea articole din cauciuc, inclusiv cizme și anvelope. Finnish Cable Works, fondată în 1912, fabrica și cabluri pentru electricitate și telefonie.

Cele trei companii au ajuns treptat sub aceeași conducere și au fuzionat oficial în 1967, formând Nokia Corporation. Grupul vindea produse foarte diferite, de la hârtie și încălțăminte până la cabluri și echipamente electronice. Experiența acumulată în fabricarea cablurilor, alături de investițiile în electronică, a creat baza pentru dezvoltarea echipamentelor de telecomunicații.

Pariul care a schimbat viitorul companiei

Primele telefoane mobile comercializate de Nokia erau departe de dispozitivele care aveau să cucerească lumea. Mobira Senator, lansat în 1982 pentru automobile, cântărea aproape 9 kilograme și putea fi transportat cu greu în afara mașinii. În 1987 însă, compania a lansat Mobira Cityman, un telefon portabil de aproape 11 ori mai ușor, încă scump și voluminos. Modelul a devenit cunoscut mai ales după ce liderul sovietic Mihail Gorbaciov a fost fotografiat folosindu-l.

În vara anului 1991, fostul premier finlandez Harri Holkeri a efectuat primul apel oficial printr-o rețea GSM, folosind tehnologia Nokia. Evenimentul a demonstrat potențialul noilor rețele digitale, care urmau să transforme piața telefoniei mobile. În 1992, Jorma Ollila a preluat conducerea Nokia și a decis să concentreze resursele asupra telecomunicațiilor. Grupul a renunțat treptat la afacerile tradiționale pentru a investi în telefoane și echipamente de rețea. De asemenea, a fost lansat Nokia 1011, primul telefon GSM produs pe scară largă.

Telefoanele care au dus Nokia pe primul loc mondial

Cu mult înainte ca smartphone-urile să devină noua normă, Nokia experimenta deja cu dispozitive care ofereau mai mult decât apeluri. Modelul 9000 Communicator, lansat în 1996, combina telefonul cu e-mailul, accesul la internet și funcții de organizare. În 1998, Nokia a depășit Motorola și a devenit cel mai mare producător mondial de telefoane mobile. Cererea pentru aparate mai mici și mai ușor de folosit creștea odată cu extinderea rețelelor digitale.

În 2000, compania a lansat modelul 3310, cunoscut pentru rezistență, simplitate și jocul Snake. Împreună, modelele 3310 și 3330 au totalizat aproximativ 126 de milioane de unități vândute și au devenit simboluri ale industriei. Nokia 1100, apărut în 2003, a dus mai departe strategia prețurilor accesibile. Modelul simplu și rezistent a depășit 250 de milioane de unități vândute, potrivit Guinness World Records. Astfel, compania a câștigat clienți și în țările unde milioane de oameni își cumpărau primul telefon mobil.

Cum a pierdut Nokia cursa smartphone-urilor

În 2007, Apple a lansat iPhone, iar în 2008 au apărut primele telefoane cu Android. Concurența se muta de la rezistența aparatelor și durata bateriei către ecrane tactile, sisteme de operare și aplicații. Nokia avea deja telefoane inteligente, dar platforma Symbian se adapta greu noilor cerințe.

Apple și Android atrăgeau tot mai mulți dezvoltatori de aplicații, iar oferta de programe devenea un criteriu important pentru cumpărători. Problemele finlandezilor au fost agravate de tensiunile din interiorul companiei. Mai mulți manageri evitau să transmită conducerii informații negative, ceea ce a întârziat reacția Nokia la schimbările pieței.

Restructurarea companiei a avut consecințe și în România, unde Nokia deschisese în 2008 o fabrică la Jucu, în județul Cluj. Unitatea preluase o parte din producția relocată din Germania. În 2011, Nokia a anunțat închiderea fabricii, ceea ce a dus la desființarea a aproximativ 2.200 de locuri de muncă. Producția telefoanelor ieftine urma să fie mutată în Asia, pentru reducerea costurilor și apropierea de principalele piețe de desfacere.

În același 2011, Nokia a ales Windows Phone printr-un parteneriat cu Microsoft, însă schimbarea nu a oprit pierderea cotei de piață. În 2013 a acceptat vânzarea diviziei de telefoane către Microsoft, într-un acord de 5,44 miliarde de euro care includea și licențierea brevetelor. Tranzacția a fost finalizată în aprilie 2014.

Cum s-a reinventat Nokia după vânzarea diviziei de telefoane

Vânzarea diviziei care o făcuse celebră nu a însemnat dispariția Nokia. Compania și-a concentrat activitatea pe dezvoltarea de echipamente și tehnologii folosite de operatorii de telecomunicații pentru construirea rețelelor. Noua direcție fusese pregătită încă din perioada în care Nokia producea telefoane la scară mondială. În 2013, compania a cumpărat participația Siemens la afacerea de echipamente de rețea creată împreună în 2007. Ulterior, în 2016, a preluat Alcatel-Lucent și laboratoarele de cercetare Bell Labs.

Transformarea a continuat în 2025 prin achiziția companiei americane Infinera, specializată în rețele optice. Nokia a anunțat și un parteneriat cu NVIDIA, orientat spre dezvoltarea rețelelor de comunicații care folosesc inteligența artificială. În prezent, capitalizarea bursieră a companiei este de aproximativ 43 de miliarde de dolari, potrivit CompaniesMarketCap. Nokia nu mai produce direct telefoanele care au consacrat-o, dar marca a continuat să fie folosită pe unele dispozitive prin licențiere.

La peste 160 de ani de la prima fabrică a lui Idestam, Nokia construiește echipamente pentru rețelele prin care comunică telefoanele altor producători. După ce a dominat piața telefoanelor mobile, compania a reușit să supraviețuiască dezvoltând o activitate dincolo de producția acestora.