Inteligența artificială începe să joace un rol tot mai important în organizarea administrațiilor publice. Autoritățile analizează posibilitatea de a transfera către tehnologie activități realizate în prezent de angajați. O asemenea schimbare ar putea modifica semnificativ modul de funcționare a instituțiilor.
Totuși, reorganizarea sectorului public presupune provocări diferite de cele întâlnite în companiile private. Guvernele trebuie să țină cont de responsabilitățile față de cetățeni, de cadrul legislativ și de consecințele sociale ale deciziilor privind personalul.
Olanda pregătește reducerea cu 15% a numărului funcționarilor publici
Planul guvernului olandez de creștere a eficienței prin utilizarea inteligenței artificiale, care prevede eliminarea a 25.000 de posturi de funcționari publici, este probabil cea mai ambițioasă inițiativă guvernamentală de până acum privind folosirea tehnologiei pentru reducerea cheltuielilor salariale ale statului. Punerea sa în aplicare și extinderea unor programe similare în alte țări s-ar putea dovedi dificile.
Țările de Jos intenționează să reducă numărul funcționarilor publici cu aproximativ 15%, pentru a economisi anual 3,5 miliarde de euro (3,9 miliarde de dolari) începând din 2035, a anunțat luni guvernul. Poliția și apărarea se numără printre domeniile exceptate, în timp ce ministerele, inspectoratele și agențiile de implementare ar putea înregistra reduceri de personal de până la 60%.
Transpusă în Statele Unite, o asemenea măsură ar însemna eliminarea a aproximativ 150.000 de posturi, potrivit calculelor Bloomberg. Numărul reprezintă aproximativ jumătate dintre angajații federali care și-au părăsit locurile de muncă în 2025, după eforturile Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), condus de Elon Musk, de a reorganiza personalul administrației în primele zile ale celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump. Echivalentul în Regatul Unit ar fi de aproximativ 75.000 de posturi, iar în Franța ar depăși ușor 50.000, deși comparațiile directe între numărul și atribuțiile funcționarilor publici din diferite țări sunt dificile.
Numărul angajaților din administrație a crescut puternic în ultimii ani
Dimensiunea aparatului birocratic reprezintă o problemă politică în numeroase economii dezvoltate. Numărul angajaților guvernului olandez a crescut cu 41% între 2018 și 2025. În Regatul Unit, numărul funcționarilor publici a crescut cu peste o treime în ultimul deceniu, depășind 500.000. Conservatorii, aflați în opoziție, promit să inverseze creșterea, în timp ce Reform UK s-a angajat să meargă și mai departe.
Unii consideră că asemenea obiective ambițioase și controversate pot fi atinse. Institutul Tony Blair, înființat de fostul premier britanic, a susținut într-un raport publicat în iulie 2024 că inteligența artificială ar putea automatiza parțial peste 40% dintre sarcinile din sectorul public, economisind o cincime din timpul de lucru al angajaților. Raportul a fost criticat pentru utilizarea inteligenței artificiale în propria analiză. „Rapiditatea cu care vor fi obținute aceste beneficii depinde de deciziile guvernului”, se arată în document.
În această vară, Blair a cerut „nu recalificarea funcționarilor publici, ci o nouă categorie de angajați”. El a susținut că inteligența artificială poate contribui la rezolvarea problemei finanțării nevoilor populațiilor îmbătrânite și a costurilor tot mai mari cu sănătatea și pensiile. De asemenea, a argumentat că o politică axată pe aspecte precum impozitarea, cheltuielile și naționalizarea, în locul inteligenței artificiale, este depășită cu zeci de ani.
Guvernele au rămas în urma companiilor private în adoptarea AI
În timp ce companiile private au anunțat deja valuri de concedieri determinate de inteligența artificială, după lansarea ChatGPT în 2022, guvernele sunt încă mult în urmă. Utilizarea AI de către administrațiile publice „rămâne în urma sectorului privat”, iar inițiativele „se află adesea în faze-pilot”, potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din septembrie 2025. Guvernele au rămas în urmă în adoptarea tehnologiei, inteligența artificială le generează mai multă muncă, nu mai puțină, iar numeroase activități nu sunt considerate potrivite pentru automatizare.
Până la intervenția din această lună a ministrului britanic pentru inteligență artificială, Kanishka Narayan, recomandările oficiale ale Regatului Unit privind AI sugerau utilizarea unor instrucțiuni scurte, a unor modele mai mici, evitarea formulelor de mulțumire și folosirea inteligenței artificiale numai atunci când este necesar, pentru reducerea impactului asupra mediului. Recomandările transmise Bloomberg de Departamentul pentru Mediu al țării încă fac referire la Google Bard, denumire înlocuită cu Gemini în urmă cu aproape trei ani.
Într-un anunț al Trezoreriei britanice de săptămâna trecută, care prezenta eficientizări și economii de 16 miliarde de lire sterline, inteligența artificială este menționată relativ sporadic, fără să fie indicată o valoare financiară asociată. În unele situații, discuțiile despre AI par să pună căruța înaintea boilor. Chiar și în februarie 2025, aproape 10% dintre organizațiile din sistemul sanitar englez încă nu dispuneau de dosare electronice ale pacienților.
Inteligența artificială generează un volum suplimentar de muncă pentru instituțiile publice
Între timp, guvernele constată că inteligența artificială generează mai multă muncă, nu mai puțină, pe măsură ce alegătorii și companiile adoptă tehnologia. Un studiu publicat în august de o echipă din care face parte Chris Schmitz, de la Hertie School din Berlin, alături de alți cercetători, a documentat 84 de cazuri din 11 țări ale unui fenomen pe care autorii îl numesc „supraîncărcare prin agenți AI”.
Fenomenul constă într-o creștere a numărului de reclamații, acțiuni în instanță și alte solicitări adresate autorităților, facilitată de inteligența artificială. Majoritatea cazurilor implică utilizarea chatboturilor pentru redactarea unor texte bine formulate, cu un limbaj juridic. Autorii avertizează că cele mai rapide soluții, precum introducerea unor taxe, riscă să excludă persoanele care au reclamații întemeiate.
Chiar și în situațiile în care inteligența artificială ar putea realiza din punct de vedere tehnic o activitate și ar putea răspunde acestui val de solicitări, există sarcini pe care guvernele ar putea decide că nu ar trebui să le îndeplinească. Regatul Unit s-a confruntat cu o reacție negativă puternică față de propunerile de limitare a proceselor cu jurați, cu atât mai mult în cazul unor procese judecate de un judecător bazat pe inteligență artificială.
Dependența de furnizorii americani și chinezi ridică probleme de securitate
Există apoi problema suveranității. Având în vedere că puține modele de inteligență artificială de ultimă generație sunt dezvoltate în Europa, factorii de decizie ar putea ezita să externalizeze părți importante ale administrației publice către produse americane sau chineze. Autoritățile olandeze afirmă că vor favoriza furnizorii naționali și europeni. Dependența Regatului Unit de marii furnizori americani de servicii cloud provoacă deja îngrijorări în rândul politicienilor, în timp ce un contract important, în valoare de 330 de milioane de lire sterline, încheiat cu Palantir pentru gestionarea datelor din sistemul sanitar, a devenit tot mai controversat din cauza întrebărilor privind raportul cost-beneficiu și securitatea datelor.
„Ceea ce publicului britanic îi displace cu adevărat este ca datele sale personale sensibile, în special datele medicale, să ajungă la miliardari străini”, a spus Narayan luna trecută. Guvernele încearcă, de asemenea, să își asigure cetățenii că inteligența artificială nu va provoca concedieri pe scară largă și să îi încurajeze să adopte tehnologia, în loc să se teamă de ea. Narayan vorbește frecvent despre dezvoltarea și adoptarea tehnologiei „în conformitate cu valorile Partidului Laburist”.
Sindicatele ar putea îngreuna reducerile de personal din administrație
Chiar dacă un guvern încearcă să elimine un număr mare de posturi, funcționarii publici sunt adesea puternic sindicalizați și probabil se vor opune. În țările cu venituri ridicate analizate de Bloomberg, ponderea funcționarilor publici membri de sindicat era, în medie, de peste două ori mai mare decât cea înregistrată în rândul întregii forțe de muncă. Peste un sfert dintre angajații federali americani sunt membri de sindicat, comparativ cu o zecime dintre toți lucrătorii. În Coreea de Sud, proporțiile sunt de două treimi, respectiv 13%.
Poate că inteligența artificială reprezintă pur și simplu un pretext convenabil. Deputata laburistă Anneliese Dodds a declarat săptămâna trecută pentru Bloomberg că în rândul companiilor există un număr tot mai mare de „invocări de fațadă ale inteligenței artificiale ca motiv pentru concedieri”. „Se pare că respectivele concedieri erau probabil deja în curs de pregătire, dar există convingerea că folosirea termenului AI va face cumva compania să pară mai avansată din punct de vedere tehnologic”, a spus Dodds, potrivit Bloomberg.

:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/03/ai.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/femeie-birou-scaled.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/fabrica-1-scaled.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/08/bani-lei-dreamstime-calinescu-silviu-1.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/business-pro-visual.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/worried-businessman.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/bani.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/08/bergadder-ship-100386061280.jpg)