Scumpirea gazelor naturale și rezervele reduse complică pregătirile Europei pentru iarnă. Cum ar putea fi afectate facturile populației și aprovizionarea

Începutul sezonului de încălzire readuce în atenție vulnerabilitățile pieței europene a energiei. Pentru consumatori, evoluțiile din următoarele luni pot avea consecințe importante asupra cheltuielilor gospodăriilor.

În același timp, situația ridică întrebări despre capacitatea statelor europene de a gestiona eventualele dezechilibre. Perspectivele depind de mai mulți factori economici și climatici, iar incertitudinile complică pregătirile pentru sezonul rece. 

Europa se confruntă din nou cu riscurile dependenței energetice

După 2022, Europa și-a promis că iernile sale nu vor mai depinde niciodată de o țară aflată în război. Patru ani mai târziu, depinde din nou. Doar țara s-a schimbat. În timp ce atenția publică s-a concentrat în principal asupra petrolului și motorinei, o presiune potențial mai gravă s-a acumulat pe piața gazelor naturale.

Analiștii avertizează acum că Europa ar putea fi nevoită să își reducă consumul de gaze pentru a ajunge până la sfârșitul lunii martie, deoarece rezervele intră în iarnă la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată pentru această perioadă a anului. „Producția de energie eoliană și temperaturile vor determina cât de limitată va deveni aprovizionarea Europei cu gaze în această iarnă și cât de mult vor crește prețurile. Reducerea cererii rămâne cea mai importantă măsură aflată sub controlul Europei”, a declarat Ana Maria Jaller-Makarewicz, analist principal pentru energie în Europa la Institutul pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA).

Prețul de referință al gazelor naturale din Europa s-a triplat de la începutul anului 

Contractul olandez TTF, prețul de referință al gazelor naturale în Europa, se tranzacționa la aproximativ 28 de euro pe megawatt-oră la începutul lunii ianuarie. Luni, prețul s-a situat în jurul valorii de 96 de euro, după ce a atins pentru scurt timp 97,64 euro, cel mai ridicat nivel din decembrie 2022. Creșterea este de aproximativ 234% de la începutul anului. Prețurile rămân departe de maximul de peste 340 de euro, înregistrat în august 2022. Totuși, îngrijorarea actuală este legată mai puțin de nivelul prețurilor și mai mult de direcția în care evoluează.

Războiul cu Iranul și închiderea Strâmtorii Ormuz au întrerupt accesul Europei la gazele naturale furnizate de Qatar, unul dintre principalii săi furnizori. Gazele naturale lichefiate (GNL) din Orientul Mijlociu au reprezentat aproximativ 8% din importurile de GNL ale UE anul trecut, potrivit centrului de cercetare Bruegel, cu sediul la Bruxelles. Din luna mai, nu a mai sosit niciun transport.

Ponderea poate părea mică. Însă, pe o piață mondială cu o ofertă limitată, fiecare transport lipsă trebuie înlocuit cu unul pentru care concurează și cumpărătorii asiatici. La orizont se conturează și o a doua problemă. GNL din Rusia reprezenta încă aproximativ o cincime din importurile de GNL ale UE în al doilea trimestru, potrivit Bruegel.

Din ianuarie 2027, UE va interzice complet aceste importuri. „În raport, interdicția privind GNL rusesc, care intră în vigoare în ianuarie 2027, este inclusă în calculul care arată că UE ar putea avea nevoie să utilizeze cu aproximativ 7% mai puține gaze decât în iarna trecută”, a declarat Jaller-Makarewicz, referindu-se la studiul IEEFA publicat la începutul acestei luni.

Rezervele de gaze ale UE au coborât la un nivel minim pentru această perioadă

Fără gazele din Qatar, Europa nu a reușit să își refacă rezervele în această vară. Depozitele UE erau umplute în proporție de 74,6% la 24 octombrie, potrivit Bruegel. Cu un an înainte, nivelul era de 82,9%. În 2023, depozitele erau aproape pline, la 98,5%. IEEFA afirmă că este cel mai scăzut nivel pentru această perioadă a anului de la începutul înregistrărilor, în 2011.

Cel mai îngrijorător este faptul că rezervele au încetat să mai crească. În săptămâna încheiată la 24 octombrie, variațiile zilnice au fost aproape de zero, iar unele țări au început deja să utilizeze stocurile de iarnă înainte de noiembrie. De exemplu, gradul de umplere a depozitelor din Austria a scăzut de la 69,3% la mijlocul lunii octombrie la 67,2%, comparativ cu 84% în urmă cu un an. Compania de cercetare energetică Wood Mackenzie estimează acum că depozitele europene vor fi umplute în proporție de numai 17%-20% la sfârșitul lunii martie, cu câteva puncte procentuale sub prognoza anterioară.

Prețurile ridicate ale gazelor ar putea persista până în 2028

Estimarea presupune o iarnă normală și încheierea conflictului din Orientul Mijlociu în acest an, cu revenirea Qatarului și a Emiratelor Arabe Unite la producția obișnuită de GNL la începutul lui 2027, potrivit lui Tom Marzec-Manser, directorul pentru gaze și GNL în Europa al companiei.

„Dacă va fi o iarnă rece, ceea ce nu reprezintă scenariul de consens din cauza fenomenului El Niño, nivelurile stocurilor ar putea fi și mai scăzute”, a declarat pentru Euronews Tom Marzec-Manser, director pentru gaze și GNL în Europa la Wood Mackenzie. Prețurile ar crește atunci și mai mult, a spus el, deoarece Europa ar oferi prețuri mai mari decât Asia pentru transporturile disponibile. Pentru Europa, încheierea iernii cu depozitele aproape goale ar impune apoi o refacere mai amplă a stocurilor în vara următoare, ceea ce ar determina o nouă creștere a prețurilor.

Chiar și o încheiere rapidă a războiului nu ar aduce o ameliorare imediată. „Chiar dacă presupunem că acest conflict se încheie până la sfârșitul anului și că producătorii din Orientul Mijlociu încep să își reia operațiunile cu GNL la începutul anului viitor, considerăm în continuare că va fi nevoie până în toamna lui 2028 pentru ca piața mondială a GNL să revină la echilibru. Acest lucru înseamnă că prețurile angro ale gazelor vor rămâne ridicate în Europa în mare parte din această perioadă”, a declarat Marzec-Manser.

Cu cât ar putea crește facturile gospodăriilor în această iarnă

Contractele futures TTF pentru lunile de iarnă următoare se tranzacționează la aproximativ 95 de euro pe megawatt-oră, de aproape trei ori mai mult decât media de aproximativ 36 de euro din iarna trecută. Diferența echivalează cu aproximativ șase eurocenți pentru fiecare kilowatt-oră de gaz.

Pentru o locuință obișnuită încălzită cu gaze, care consumă aproximativ 10.000 de kilowați-oră între noiembrie și martie, acest lucru ar adăuga aproximativ 600 de euro numai la costul energiei. Cu o cotă medie de TVA de 20%, suma crește la aproximativ 715 euro.

Prețurile pentru gospodării începuseră deja să crească. Gazele pentru consumatorii casnici costau, în medie, 11,9 eurocenți pe kilowatt-oră în capitalele UE la începutul lunii septembrie, cu 12% mai mult decât în februarie, potrivit Indicelui prețurilor energiei pentru gospodării (HEPI), realizat de Energie-Control Austria, MEKH și VaasaETT. Proporția în care creșterea prețurilor angro se va reflecta în facturile fiecărei familii va depinde de țara în care locuiește și de tipul contractului. Contractele cu preț fix, tarifele reglementate și sprijinul guvernamental pot întârzia sau atenua impactul.

Reducerea consumului de gaze ar putea ajuta Europa să depășească iarna

O parte din reducerea cererii s-ar putea produce oricum, a spus Jaller-Makarewicz, deoarece prețurile ridicate determină unii consumatori să utilizeze mai puține gaze. Pentru gospodării, măsurile sunt simple. Reducerea temperaturii termostatelor cu un grad ar putea economisi până la 10% din facturile la energie, potrivit lui Jaller-Makarewicz. Scăderea temperaturii apei calde și etanșarea locuințelor pentru a preveni curenții de aer sunt, de asemenea, utile.

Întrebată dacă Bruxelles-ul ar trebui să coordoneze acum reducerile de consum, în loc să aștepte o creștere bruscă a prețurilor, ea a sugerat o abordare comună, cu flexibilitate la nivel național. „Bruxelles-ul ar putea oferi un cadru pentru atingerea acestui obiectiv, permițând fiecărui stat membru să implementeze măsuri adaptate particularităților pieței sale interne de gaze.”

Reducerea dependenței de gaze, soluția pe termen lung

În opinia sa, soluția pe termen lung este continuarea reducerii necesarului de gaze al Europei. „Fiecare nou proiect de energie regenerabilă, sistem de stocare în baterii și modernizare a rețelei contribuie la reducerea dependenței Europei de gaze”, a mai declarat Jaller-Makarewicz.

Cererea de gaze din UE a scăzut cu 17,7% între 2021 și 2025, evoluție pe care a descris-o drept o protecție esențială împotriva deficitului de aprovizionare. Această protecție este acum pusă la încercare. Europa și-a schimbat furnizorii după 2022. Nu a schimbat însă măsura în care depinde de ei. Iar în această iarnă, transformarea acestei situații într-o criză ar putea depinde mai puțin de Bruxelles și mai mult de cât de frig va fi în ianuarie și de cât de puternic va bate vântul, potrivit Euronews.