Aurul se apropie de un nou prag istoric. Care sunt cele trei scenarii ce pot duce prețul la peste 5.000 de dolari

Schimbarea de abordare mută atenția de la indicatorii care au dominat modelele tradiționale către deciziile luate de state și băncile centrale.

Noua analiză urmărește mai ales modificările produse în structura rezervelor globale și în finanțele publice. Pe această bază, banca de investiții identifică și situațiile în care avansul aurului ar putea deveni mult mai pronunțat.

Jefferies își reconstruiește modelul de evaluare a aurului

Investing.com – Jefferies a construit un nou cadru cantitativ pentru evaluarea aurului, care indică un preț de 4.650 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului, renunțând la factori tradiționali precum dobânzile reale și dolarul american în favoarea comportamentului rezervelor băncilor centrale și a deficitelor fiscale.

Prognoza implică un potențial de creștere de aproximativ 5% față de prețurile spot. Pentru investitorii de pe piața bursieră, cea mai directă modalitate de a beneficia prin acțiuni de o creștere susținută a aurului rămâne expunerea pe marii producători de aur și companiile de redevențe, nume precum Newmont și Agnico Eagle, ale căror venituri și fluxuri de numerar liber cresc în mod mecanic pe măsură ce prețul efectiv al aurului urcă peste costurile lor totale de susținere a producției.

Argumentul teoretic pentru noul model pornește de la un diagnostic: cel vechi nu mai funcționează. „Aurul s-a desprins în sens ascendent de relația sa istorică cu dobânzile reale și dolarul în 2024-2025”, a scris Jefferies. „Ca urmare, modelele de regresie care se bazează doar pe acești factori tradiționali de preț tind să indice un preț al aurului mult sub nivelul spot actual și oferă informații limitate în ciclul actual.”

Trei variabile devin centrale în noua analiză

În loc să ajusteze un cadru care nu mai corespunde, Jefferies l-a reconstruit de la zero. Perioada de regresie a fost restrânsă la 30 de ani, din 1995 până în 2025. Modelul se concentrează acum pe trei variabile. Prima este intensitatea diversificării rezervelor. A doua indică dacă aurul a depășit titlurile de stat americane în rezervele băncilor centrale, iar a treia este deficitul fiscal al SUA ca pondere în PIB.

Variabila privind diversificarea rezervelor este cea mai nouă componentă a modelului. Jefferies o definește drept achizițiile nete anuale de aur ale băncilor centrale, exprimate în tone, împărțite la ponderea dolarului în rezervele valutare globale, un raport care crește atât atunci când băncile centrale cumpără mai mult aur, cât și atunci când ponderea dolarului în rezerve scade.

Compania de cercetare de pe Wall Street susține că această singură măsură surprinde schimbarea structurală pe care modelele tradiționale o omit complet. „Analiza noastră sugerează că diversificarea rezervelor globale către aur, în principal de către băncile centrale (care s-a accelerat în ultimii ani), alături de factori mai bine înțeleși, precum pozițiile fiscale ale guvernelor din piețele dezvoltate, sunt factori semnificativi din punct de vedere statistic care, împreună, au explicat o parte importantă din variația anuală a aurului începând din 1995”, au scris analiștii.

Dobânzile și dolarul nu mai ancorează prognoza structurală

Jefferies a exclus în mod deliberat din regresie și dobânzile americane pe termen scurt, creșterea masei monetare și indicele dolarului american. Compania recunoaște că aceste variabile influențează aurul, dar susține că ele sunt „probabil surprinse indirect prin tiparele de cheltuieli guvernamentale și deciziile de alocare a capitalului ale băncilor centrale”. Dobânzile pe termen scurt, adaugă compania, rămân un risc activ care ar trebui să mențină volatilitatea aurului la un nivel ridicat, chiar dacă nu mai ancorează prognoza structurală.

Modelul susține traiectoria existentă a Jefferies, peste consensul pieței: 4.500 de dolari pe uncie pentru a doua jumătate a anului 2026 și 5.000 de dolari pe uncie pentru prima jumătate a anului 2027. Compania prezintă aceste prognoze ca fiind consolidate, nu revizuite, de noua analiză cantitativă. „Modelul ne întărește convingerea că factorii structurali care susțin aurul rămân valabili și că riscul pentru prețul spot este mai degrabă orientat în sus pe termen mediu”, a transmis Jefferies.

Trei scenarii ar putea duce aurul peste 5.000 de dolari

Trei scenarii extreme ar putea, fiecare în mod independent, să împingă aurul peste 5.000 de dolari pe uncie, potrivit Jefferies: revenirea la deficite fiscale de aproximativ 14% din PIB, similare celor din perioada Covid, scăderea ponderii dolarului în rezervele valutare globale sub 40% sau dublarea de către băncile centrale a ritmului actual al achizițiilor de aur.

Analiza scenariilor ilustrează cât de sensibil este modelul la dinamica rezervelor, aceeași sensibilitate care creează principalul risc de scădere. Jefferies este explicită: „Modelul nostru sugerează, deloc surprinzător, că o trecere a băncilor centrale la vânzări nete ar avea un impact negativ semnificativ asupra aurului.” O inversare a acumulării de aur de către băncile centrale reprezintă cea mai clară amenințare pentru scenariul optimist, potrivit Investing.com.

Jefferies prezintă modelul drept un instrument util pentru indicarea direcției, mai degrabă decât unul exhaustiv, descriindu-l ca pe un instrument de testare a prognozelor existente, nu ca pe un înlocuitor al unei analize mai ample. Compania notează că prețul aurului s-a mai mult decât dublat de la începutul anului 2024 până în perioada acoperită de raport, o evoluție care, potrivit acesteia, „corespunde bine” accelerării diversificării rezervelor globale către metalul prețios.