Cât ne costă infringementurile UE. Doar penalitățile de întârziere trec de 6 milioane de euro pe an

Nici nu a început bine anul și România și-a trecut în „palmares” un nou caz de infringement. Comisia Europeană a decis la finalul lunii ianuarie să demareze procedura prin trimiterea unei scrisori de întârziere. Motivul – necomunicarea transpunerii complete a Directivei privind contractele de credit de consum. Ce-i drept, nu suntem singurii vizați, pe lista de „destinatari” ai Bruxellesului se mai află încă 22 de state.

Între timp însă, Guvernul de la București așteaptă și o decizie din partea Curții de Justiție a UE (CJUE). Comisia a decis deschiderea unei acțiuni în instanță împotriva României pentru neîndeplinirea obligaţiilor de colectare şi epurare a apelor urbane reziduale. Este un subiect la care suntem restanți de ani buni și unde progresele sunt mai lente decât termenele europene. Dar nu este singurul domeniu în care avem întârzieri majore.

Suntem la mijlocul clasamentului

La începutul lui 2026, România figura în evidențele Comisiei Europene cu aproape 60 de cazuri de infringement active. La nivelul întregii Uniuni, totalul era de 1.611.

Potrivit răspunsului furnizat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), care centralizează situația tuturor procedurilor lansate, în prezent, sunt în curs 59 de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor. Conform sursei citate, situația se prezintă astfel:

58 de proceduri de infringement sunt în faza precontencioasă, repectiv de dialog administrativ între Comisie și autoritățile române.

o procedură este în faza contencioasă, respectiv pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

De la începutul anului au fost declanșate 12 noi proceduri de infringement. Au încetat, prin clasare de către Comisie alte cinci din cele declanșate anterior.

Raportat la situația celorlalte țări, în ianuarie eram undeva la mijlocul clasamentului UE, la egalitate cu Olanda. Pe primul loc în clasamentul CE se situa Spania, cu 100 de acțiuni de infringement, urmată de Polonia, cu 91, și de Portugalia, cu 86.

De remarcat că, în primele 10 clasate ca număr de proceduri inițiate de CE, se mai aflau doar două state est-europene. Este vorba de Bulgaria, locul patru (cu 85), și de Ungaria, locul cinci (76). La coada clasamentului figurau Danemarca (34), Finlanda (31) și Letonia (25).

Mediul, domeniul cu cele mai multe cazuri

În ceea ce privește repartizarea acțiunilor de infringement după tipul acestora, în cazul României situația era următoarea, conform datelor CE:

• 23 de acțiuni declanșate pentru necomunicarea măsurilor de transpunere a directivelor (statele membre au obligaţia de a notifica atât legislaţia de transpunere, cât şi cea care asigură implementarea).

• 20 pentru aplicarea greșită a directivelor.

• 10 pentru aplicarea greșită a regulamentelor, tratatelor și deciziilor.

• 7 pentru neconformitatea transpunerii directivelor.

Din punct de vedere al distribuției cazurilor pe domenii de politică comunitară, mediul este majoritar, cu 16 acțiuni. Pe poziția secundă se afla energia, cu 12, urmată de „Stabilitate și servicii financiare”, cu nouă. Restul, de 11 domenii nominalizate, figurau cu patru sau mai puține cazuri.

Nu este o situație care se regăsește doar în cazul țării noastre. La nivelul întregii Uniuni, mediul înregistrează cele mai multe acțiuni demarate de Comisie, 336, aproximativ 21% din total. Pe locurile următoare se situează „Justiție și consumatori” – 234 și energie – 218.

Doi ani, durata minimă de remediere

În 2025, România figura în statisticile UE cu un total de 54 de cazuri, care reprezentau toate deciziile adoptate anul trecut. Totalul includea atât cazurile de infringement active, cât și cele închise. Este o evoluție în creștere față de 2023, când a fost atinsă valoarea de 46 de cazuri. Dar departe de maximul din 2021, când valoarea totală a fost de 84.

Există însă și o „parte plină a paharului” – anul trecut au fost închise 20 de cazuri. Este însă mai puțin de jumătate din maximul de „rezolvări” (45), care a fost consemnat în 2023.

Conform statisticilor, durata medie de remediere a unui caz ajunsese anul trecut la 25,7 luni, adică mai mult de doi ani. Nu este vârful, acesta a fost înregistrat în 2024, când s-a ajuns la doi ani și jumătate.

Cum se prezintă situația la zi

Din 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, Comisia a declanșat împotriva țării noastre 818 de acțiuni de infringement. Dintre acestea, potrivit datelor MAE:

• 745 au fost clasate de Comisie în faza precontencioasă.

• 14 au ajuns în faza contencioasă și au fost soluționate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

• 59 sunt cele în curs.

Datele CE la începutul acestui an, arătau în contul României opt scrisori de punere în întârziere, o sesizare a Curții de Justiție și un aviz motivat suplimentar. Iar două cazuri erau în procedură de clasare. Printre domeniile vizate, mediul figura cu două acțiuni.

Din acest total se remarcă decizia Comisiei de a iniția o acțiune la Curtea de Justiție împotriva României pentru faptul că nu a închis sau reabilitat depozitele de deșeuri. Este o problemă veche, care are la bază obligația asumată în temeiul Tratatului de aderare la Uniune privind alinierea la cerințele Directivei privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE). Cadrul legislativ impune statelor membre obligația de a lua măsurile necesare pentru a închide și reabilita depozitele de deșeuri care nu au autorizație sau care nu îndeplinesc condițiile de exploatare prevăzute de lege.

CJUE a decis în cauza respectivă, plata unei sancțiuni consistente. Dar și a unor penalități în valoare de 600 de euro pe zi pentru fiecare depozit de deșeuri. Măsura se aplică începând de la data pronunțării respectivei hotărâri și până la închiderea și reabilitarea tuturor depozitelor de deșeuri neconforme vizate de procedură. Lucru care nu s-a întâmplat încă.

O notă de plată costisitoare

România a beneficiat de o derogare tranzitorie în această problemă, care a permis funcționarea anumitor depozite de deșeuri până în iulie 2017. La acel moment, oficialii de la București raportaseră închiderea și/sau reabilitarea a 92 de situri. Dar și faptul că altele funcționau în continuare, fără planuri clare de reabilitare. Ca urmare, trei ani mai târziu, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere.

La finalul lui 2023, în țara noastră existau încă 31 de gropi de gunoi neautorizate. Așa că, în 2024, a urmat un „aviz motivat”. Avizul are rol de semnal de alarmă final pentru statul membru care trebuie să ia măsurile necesare înlăturării încălcării legislaţiei comunitare.

Procedura Bruxellesului prevede că, odată declanșată procedura de infringement, aceasta parcurge mai multe etape:

• Scrisoare de notificare formală, care precizează ce încălcări ale legislaţiei comunitare există.

• Observaţiile statului membru, răspunsul efectiv la scrisoarea formală primită.

• Avizul motivat, care se emite dacă statul nu a transmis nici un răspuns sau Comisia consideră răspunsul nesatisfăcător.

• Răspunsul statului membru, care conţine, de regulă, măsurile întreprinse.

• Sesizarea Curții de Justiţie a Uniunii Europene.

Cât ne costă penalizările

Datele furnizate de Ministerul de Externe arată că, din 2018 până în prezent au fost efectuate mai multe plăți în urma sancțiunilor aplicate României prin hotărâri ale CJUE:

Astfel, pentru cauza C-549/18 – netranspunerea și necomunicarea măsurilor naționale de implementare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului – suma forfetară a fost de 3 milioane de euro.

Pentru cauza C-109/22 – nerespectarea termenelor limită pentru obligațiile de închidere și reabilitare a depozitelor de deșeuri neconforme – suma forfetară plătită a fost de 1,5 milioane de euro.

Problema nu a fost însă remediată complet nici până în prezent. Așa că s-au adăugat penalitățile pe ziua de întârziere, care au fost consistente.

Conform datelor MAE, situația a fost următoarea:

• Pentru perioada 15.12.2023 – 15.06.2024, suma a fost de 3,31 milioane de euro.

• Pentru perioada 16.06.2024 – 15.12.2024, suma a fost de 3,18 milioane.

• Pentru perioada 16.12.2024 – 15.06.2025, suma a fost de 3,16 milioane.

• Pentru perioada 16.06.2025 – 15.12.2025, suma a fost de 3,18 milioane.

Dacă tragem linie și adunăm, rezultă că, numai pentru întârzieri, România a plătit în ultimi doi ani peste 12,8 milioane de euro. Anul trecut, plata pe zi s-a ridicat la 17.400 de euro.

Este prețul ignorării standardelor europene de mediu, pe care România îl plătește alături de celelalte state UE. Dar faptul că ne aflăm „în rând cu lumea” ne costă scump, pentru că factura crește cu fiecare zi de inacțiune.