Prețul energiei electrice a crescut din 2007 de peste cinci ori raportat la puterea de cumpărare. De ce plătim mai mult decât restul statelor UE

Prețul energiei electrice are în România o evoluție constant ascendentă din anul aderării la Uniunea Europeană. Creșterea a accelerat vizibil în ultimii doi ani. Am ajuns să plătim cele mai mari prețuri din UE.

„România ocupă locul 1 în Uniunea Europeană la prețul curentului electric raportat la puterea de cumpărare. Avem cea mai scumpă energie în raport cu ceea ce ne permitem”, a declarat Lucian Toader, fondator și CEO al platformei Alt.Real. Potrivit acestuia, prețul energiei electrice în România a crescut într-un singur an cu 58% pentru consumatorii casnici. Pentru utilizatorii non-casnici, majorarea a fost de 15,4%. În condițiile în care media UE pentru aceștia indică o scădere de 3,5%.

Scumpirea este un subiect care revine constant în discursul reprezentanților guvernului. La preluarea mandatului, fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, promitea o reducere a prețurilor în decurs de 12-18 luni. O veste bună în contextul eliminării subvenției la energia electrică pentru populație. Dar care nu s-a materializat.

La rândul său, premierul Ilie Bolojan a abordat frontal problema. Prim-ministrul a nominalizat în repetate rânduri o serie de probleme care mențin – în opinia sa – prețul ridicat, precum și câteva soluții. „Rezolvările” propuse sunt însă considerate de unii experți în domeniu drept „paleative”, care nu atacă în mod direct cauzele fenomenului.

S-au tratat doar efectele, nu au fost abordate cauzele

Este un punct de vedere susținut și de Dumitru Chisăliță, fondatorul și președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Cu o experiență de peste 30 de ani în sectorul energetic, consilier pentru doi miniștri ai Energiei și participant la elaborarea Strategiei Energetice Naționale, Chisăliță a prezentat în cadrul unui eveniment organizat recent de Alt.Real o analiză documentată a cauzelor care duc la creșterea prețului energiei electrice.

„Dacă privim evoluția prețului raportată la puterea de cumpărare, vedem că în ultimii 19 ani a crescut de aproape cinci ori. Această realitate este determinată de o serie de cauze bine identificate. Dacă le înțelegem și le eliminăm, putem spera la prețuri mai mici. Dar, în toți acești 19 ani, nu am atacat cauzele care determină creșterea, ci doar am eliminat efectele”, a precizat specialistul.

În opinia sa, faptul că factura actuală la energie electrică este cu 45% mai mare decât o factură dintr-o „situație normală” are la bază mai multe cauze specifice pieței locale.

„Practic, producem degeaba”

Chisăliță a exemplificat concret: „Într-o situație normală, curba de producție se suprapune într-o măsură cât mai mare cu cea de consum. Ceea ce diminuează sau elimină cauzele care duc la prețuri mari. În România, în momentul de față, curba de producție este decuplată de cea de consum. Iar acest lucru are o pondere de 15-35% în creșterea prețului la energia electrică.”

Potrivit specialistului, România are o producție mare de energie electrică în special în intervalul orar 10-18, atunci când consumul nu există sau este foarte mic. „Practic, producem degeaba. În schimb, în cele două vârfuri de consum, de dimineață și seara, ne «salvăm pielea» importând masiv energie. La prețuri de două, trei, cinci sau chiar de șapte ori mai mari. Aceasta este cea mai mare cauză a prețurilor ridicate”, a punctat președintele AEI.

O altă cauză importantă este reprezentată de distorsiunile și dezechilibrele din piață, care apar din cauza diferențelor mari dintre resursa produsă pe sistem nesecuritizat – capacitățile fotovoltaice și eoliene, cu precădere – și cea produsă pe sistem securitizat, reprezentat de centralele pe cărbune, gaz, hidrocentrale și centrala de la Cernavodă.

Pe listă mai figurează și costurile mari de transport. În al doilea semestru al anului trecut, România a avut cel mai mare tarif din Uniunea Europeană pentru transportul energiei (euro/kWh), raportat la puterea de cumpărare. Am fost „campioni” însă și în cazul tarifelor de distribuție, potrivit estimărilor AEI.

Problemele care cresc cel mai mult prețul

Președintele ascoiației a prezentat și o ierarhie a principalelor probleme care generează prețul mare plătit de români.

Pe primul loc sunt „rețelele de transport și de distribuție, care sunt foarte vechi, înregistrează pierderi foarte mari și nenumărate congestii, blochează sistemul și cresc tarifele”, a explicat expertul. Ponderea lor maximă în preț este de 17%, iar investițiile limitate și tardive nu remediază problema.

Locul doi, cu 13%, revine orarului redus de funcționare a centralelor clasice, ca urmare a prioritizării surselor regenerabile. „Centralele existente pe gaz și cărbune, dar și cele pe hidro, au fost proiectate să funcționeze între 5.500 și 6.500 de ore anual pentru a-și amortiza banii. În prezent, ele funcționează foarte puțin. Având puține ore de funcționare, costul lor structural este foarte mare. Deoarece în România se aplică abordarea bazată pe «ordinea de merit», aceste centrale scumpe dau prețul de vânzare angro, ridicând astfel nivelul general de tranzacționare”, a detaliat Dumitru Chisăliță.

Cea de a treia problemă în ierarhia impactului asupra prețului este piața nelichidă, cu un nivel de concurență scăzut. Aceste caracteristici se traduc prin prețuri de retail rigide și contracte slabe. Efectul este estimat de AEI la 9%.

Cu ponderi peste 5% mai figurează:

• costul de adecvanță și capacitatea de rezervă (8%).
• canibalizarea dintre sectorul eolian și cel solar (8%).
• lipsa unui integrator sistemic (8%).
• managementul ineficient al companiilor energetice (7%).
• lipsa stocării adecvate (7%).

Bateriile „salvatoare” și ATR-urile „în exces”

Referitor la ultimul aspect, cel al soluțiilor de stocare adecvate nevoilor reale, Dumitru Chisăliță a demontat mitul bateriilor ca soluție unică.

„În prezent, ne salvăm la nivel declarativ prin «mitul bateriilor», susținând că montarea lor va rezolva toate problemele. Aceasta este o iluzie. Conform proiectelor validate, aflate în discuție sau incluse în Strategia Energetică Națională, până în anul 2035 România urmează să instaleze 4,46 GW de baterii. Calculele AEI arată că această capacitate va aduce o reducere a prețului de doar 8-22 euro pe megawatt-oră. Adică o scădere de 3-7% din factură. Având în vedere că factura actuală este cu 45% mai mare decât una normală, bateriile pot contribui ca parte dintr-un mix de măsuri. Dar sunt departe de a fi singurul sau principalul element salvator”, a subliniat președintele asociației.

Un alt subiect abordat a fost cel al Avizelor Tehnice de Racordare (ATR), luate în colimator de premierul Bolojan și, ulterior, de ANRE. „Deși a existat o discuție puternică în spațiul public despre influența ATR-urilor, calculele arată că nerealizarea sau nepunerea în funcțiune la timp a noilor capacități de producție mărește prețul facturii cu doar 4%”, a precizat Chisăliță.

Scădere de 15-30% sau creștere de 30-40%?

Concluzia nu este una optimistă – dacă autoritățile vor continua să aplice aceleași măsuri ca până acum, prețul energiei nu va scădea.

În funcție de deciziile luate, expertul a prezentat două variante. Cea optimistă, bazată pe implementarea unor măsuri inteligente, ar putea duce la prețuri de 220-260 euro pe megawatt-oră. Ceea ce ar însemna o reducere cu 15-30% față de prezent. În varianta pesimistă, continuarea politicii actuale va duce la prețuri de 350-450 euro pe megawatt-oră. Adică o majorare cu 30-40%.

Decizia este la autorități, care, declarativ, sunt ferm decise să ia măsurile adecvate. Dar, dacă ne luăm după rezultatele de până acum, vom continua să plătim tot mai mult.