Țițeiul Brent depășește 95 de dolari pe baril, maximul ultimelor 35 de zile. Noile atacuri dintre SUA și Iran afectează aprovizionarea globală

Prețul petrolului reprezintă unul dintre principalele canale prin care tensiunile internaționale pot ajunge în economie. Mișcările rapide influențează costurile de transport și calculele companiilor.

În asemenea perioade, reacțiile nu rămân limitate la piața energiei. Percepția asupra riscului se schimbă și pentru titlurile de stat sau acțiunile sensibile la dobânzi.

Petrolul urcă după noul schimb de atacuri

Prețurile petrolului au crescut miercuri, în timp ce tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să escaladeze. SUA au desfășurat cea mai recentă serie de atacuri asupra Iranului, iar Teheranul ar fi ripostat împotriva aliaților regionali ai Washingtonului.

Contractele futures pentru petrolul Brent, referința internațională, cu livrare în noiembrie, au avansat cu 0,81%, la 95,42 dolari pe baril, reducându-și câștigurile anterioare. Contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate, cu livrare în octombrie, au crescut cu 0,45%, la 90,63 dolari pe baril.

Comandamentul Central al SUA a declarat, într-o postare pe X, că atacurile „urmează recentelor tentative ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice de a ataca nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz și militari americani”. Un petrolier a fost lovit luni de trei proiectile necunoscute în timp ce traversa Strâmtoarea Ormuz, a transmis Centrul pentru Operațiuni Comerciale Maritime al Regatului Unit într-un raport privind incidentul.

Trump revendică un control aproape total asupra Strâmtorii Ormuz

„Nu încerc să forțez Iranul să se așeze la masa negocierilor”, a declarat președintele american Donald Trump într-o postare pe Truth Social. „Îmi place mult mai mult poziția noastră actuală, cu un control aproape total asupra Strâmtorii Ormuz și cu economia lor în colaps total”, a adăugat Trump.

Ca răspuns la cele mai recente atacuri americane, Iranul ar fi atacat Kuweitul, Iordania și Bahrainul cu drone și rachete, potrivit Al Jazeera. „Cu cât războiul cu Iranul va continua mai mult, cu atât prețurile petrolului vor rămâne ridicate și volatile”, a declarat Edward Rosenberg, directorul diviziei de ETF-uri din cadrul Strategy Shares. „Sancțiunile, negocierile blocate și semnalele contradictorii privind dorința Iranului de a încheia războiul fac ca prețurile să oscileze de la o zi la alta, nu doar să rămână ridicate.”

WTI și Brent extind avansul din ședința precedentă

Îngrijorarea îi cuprinde din nou pe investitorii din întreaga lume. După o lună de acalmie, Orientul Mijlociu este din nou scena unor schimburi de rachete între Iran și Statele Unite. Noul val de tensiuni s-a reflectat imediat în prețurile petrolului. În cursul nopții, barilul de WTI, referința americană, se tranzacționa la 90,74 dolari, în creștere cu 0,58%, cel mai ridicat nivel de la sfârșitul lunii iulie. Barilul de Brent din Marea Nordului era cotat la 95,45 dolari, în creștere cu 0,88%.

Cu o zi înainte, cele două sortimente înregistraseră creșteri de 5,20% și, respectiv, 4,60%. Ulterior, costurile de împrumut ale statelor au continuat să urce puternic, deși se află deja la niveluri record pentru ultimele decenii. Investitorii anticipează o creștere a ratelor dobânzilor. Bursele sunt, la rândul lor, în scădere. După o lună de acalmie, în care Washingtonul pusese accentul pe războiul economic, Iranul a atacat miercuri baze militare americane din Golf. Atacul a reprezentat un răspuns la o serie de lovituri americane asupra Iranului, a doua în numai câteva zile.

Închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz, prin care tranzita în mod obișnuit aproximativ o cincime din petrolul și gazele mondiale, precum și menținerea prețurilor energiei la niveluri ridicate amplifică temerile privind inflația. Situația, combinată cu îngrijorările legate de cheltuielile publice și cu un aflux masiv de emisiuni de obligațiuni corporative, a făcut să crească puternic așteptările privind majorarea dobânzilor. Evoluția exercită o presiune ascendentă asupra costurilor de împrumut ale statelor.

Randamentele obligațiunilor ating maxime ale ultimelor decenii

Mai puțin încrezători în perspectivele marilor economii și considerând că scumpirile le vor eroda marjele, participanții la piețe solicită o compensație mai mare pentru a deține titluri de datorie suverană. Situația determină creșterea randamentelor obligațiunilor. Obligațiunile guvernamentale britanice pe 30 de ani au ajuns la cel mai ridicat randament după 1998. Pentru titlurile pe zece ani, nivelul nu mai fusese observat de la criza financiară mondială din 2007-2008.

În Japonia, randamentul obligațiunilor pe zece ani a atins maximul ultimilor 30 de ani. Pe piața americană, cel al titlurilor de Trezorerie pe 30 de ani se apropie de nivelul din 2007. Randamentul obligațiunilor americane pe zece ani se află la valorile înregistrate în timpul crizei financiare.

„Randamentele obligațiunilor erau deja în creștere, iar reluarea atacurilor dintre Statele Unite și Iran, precum și impactul lor asupra prețurilor petrolului, au amplificat îngrijorările investitorilor privind obligațiunile”, afirmă Rajeev De Mello, de la Gama Asset Management. „La aceste niveluri, creșterea randamentelor reprezintă în mod clar o frână pentru acțiunile asiatice, în special pentru titlurile tehnologice pe termen lung”, apreciază el, potrivit CNBC.