În ultima săptămână, cotaţiile s-au menţinut în jurul pragului de 95 de dolari pe baril, pe fondul evaluării impactului pe termen lung al conflictului asupra fluxurilor globale de energie.
Luni, 8 iunie, prețul petrolului Brent a înregistrat o creștere de peste trei dolari pe baril. Creșterea vine ca urmare a reluării atacurilor israeliene asupra Libanului cu o zi înainte. Astfel, contractele futures pe țițeiul Brent au crescut cu 3,20 dolari sau 3,39%, ajungând la 96,24 dolari pe baril. În același timp, contractele futures pe țițeiul american au înregistrat o creștere de 2,87 dolari, sau 3,17%. Prețul a ajuns la 93,41 dolari pe baril, potrivit Reuters.
Aceste creșteri au anulat complet pierderile de vineri. Atunci, prețurile scăzuseră pe fondul unor speranțe de detensionare a conflictului dintre SUA și Iran. Conflictul a împins cotațiile petrolului cu peste 50% în creștere față de nivelul din martie.
Donald Trump susține că un acord ar pune capăt conflictului
Cu toate că Iranul a lansat duminică rachete asupra unor ținte israeliene, președintele SUA Donald Trump a susținut că un acord de pace rămâne posibil.
Trump i-ar fi spus, de asemenea, prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu să se abțină de la noi atacuri. „Nu va avea niciun impact asupra acordului. Eu iau deciziile. Eu iau toate deciziile. El nu ia deciziile”, a declarat Trump.
Iranul a impus încetarea focului cu Libanul ca o condiție pentru un acord de pace cu Washingtonul.
Israelul a invadat Libanul în luna martie, după ce gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a lansat rachete și drone peste graniță. Libanul și Israelul au anunțat pe 3 iunie că au convenit asupra unei încetări a focului în urma negocierilor de la Washington.
Cele două țări conveniseră anterior asupra încetării ostilităților în aprilie. În schimb, violențele au continuat în ciuda acestei înțelegeri.
Strâmtoarea Hormuz continuă să fie blocată
Războiul mai amplu se află într-un impas de când SUA și Israelul și-au suspendat atacurile asupra Iranului la începutul lunii aprilie, Teheranul blocând cea mai mare parte a traficului maritim prin Strâmtoarea Hormuz, principala rută de tranzit pentru o cincime din petrolul mondial. Washingtonul a impus propriul blocaj asupra porturilor iraniene.
Pe fondul crizei de aprovizionare rezultate, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC+) a convenit duminică asupra celei de-a patra creșteri a producției de petrol în patru luni. Însă, specialiștii au afirmat că decizia va avea un impact redus. Motivul este că majoritatea membrilor OPEC+ nu și-au putut îndeplini obiectivele de producție din cauza închiderii Strâmtorii Hormuz. Sau, în cazul Rusiei, a atacurilor asupra infrastructurii care i-au erodat capacitatea de producție.
„Pe piața actuală, impactul concret al unei astfel de decizii ar fi aproape de zero”, a declarat Jorge Leon, directorul departamentului de analiză geopolitică al Rystad Energy.