Prețul petrolului crește din nou și ar putea atinge pragul de 150 de dolari/baril. Scumpirea rapidă alimentează îngrijorările privind inflația din SUA

La finalul acestei săptămâni, prețurile petrolului au atins 117 dolari pe baril pentru prima dată din luna aprilie. Creșterea survine pe fondul temerilor tot mai mari privind o nouă escaladare a războiului din Iran purtat de Donald Trump, situație care amenință să declanșeze un nou val inflaționist.

Țițeiul Brent, referința internațională, a urcat cu până la 3,8%, ajungând la 117,45 dolari pe baril în timpul tranzacțiilor de vineri după-amiază de la New York, pentru ca ulterior să se stabilizeze la 116,72 dolari.

+10% doar în octombrie

Analiștii consideră că această explozie a prețurilor petroluluim un salt de peste 10% înregistrat doar în această lună, reflectă îngrijorările pieței că SUA și Israelul ar putea intensifica atacurile asupra Iranului după alegerile parțiale americane din noiembrie, suprapunându-se peste o epuizare a stocurilor globale de țiței.

Iranul și-a intensificat în această săptămână atacurile asupra petrolierelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Televiziunea de stat de la Teheran a anunțat joi că șapte astfel de nave au fost fie ținta unor atacuri, fie au lovit mine navale.

În paralel, Statele Unite au retras o parte din personalul diplomatic și familiile acestora din Arabia Saudită, din cauza atacurilor tot mai frecvente lansate asupra regatului de către rebelii houthi din Yemen.

Pragul de 150 de dolari este aproape

„Petrolul continuă să crească deoarece direcția actuală indică o escaladare militară iminentă în Orientul Mijlociu, iar declarațiile liniștitoare nu pot contracara lansările reale de rachete”, a declarat Helima Croft, director de strategie pentru mărfuri globale la RBC Capital Markets.

Prețurile țițeiului ar putea atinge rapid pragul de 150 de dolari „dacă conflictul escaladează, provocând daune masive infrastructurii petroliere critice”, a adăugat Bob McNally, președintele Rapidan Energy.

Donald Trump a afirmat vineri că SUA ar putea „încheia războiul foarte repede, însă Iranul este o națiune în declin, iar noi extragem tot petrolul pe care ni-l dorim”. Comentariile sale au venit după ce Mike Waltz, ambasadorul SUA la ONU, a declarat pentru Financial Times că Statele Unite s-ar putea afla într-un impas cu Iranul chiar și peste un an de acum înainte.

Escaladarera conflictului este inevitabilă?

O revenire la o fază mai intensă a războiului era considerată până nu demult „de neconceput” de către participanții la piață. Prețurile reflectă acum clar această așteptare, potrivit unui director din cadrul unei mari companii de tranzacționare a mărfurilor.

„Toată lumea încearcă să anticipeze viitorul, spunând că fie va exista o escaladare înainte de alegerile parțiale din cauza acțiunilor întreprinse de Iran sau Israel, fie conflictul va escalada ulterior, așa cum a sugerat chiar Trump că ar face”, a explicat acesta.

Prețurile pentru livrările de petrol programate cu câteva luni în avans semnalează faptul că traderii se așteaptă ca aceste costuri ridicate să persiste mult mai mult decât se anticipa/ Țițeiul Brent cu livrare în aprilie 2027 se tranzacționa vineri la peste 100 de dolari.

Producătorii și-au crescut exporturile

Cea mai recentă scumpire a petrolului are loc în ciuda unui flux crescut de țiței prin strâmtoare, care fusese în mare parte închisă la începutul conflictului.

Producătorii de petrol din Golf, cu excepția Iranului, au exportat săptămâna trecută volume superioare mediei de dinaintea războiului, potrivit datelor preliminare compilate de Kpler. Alte agenții de monitorizare a navelor susțin însă că fluxurile s-au menținut totuși sub acest prag.

Producția de petrol ar putea fi, de asemenea, supusă unor presiuni majore dacă vor avea loc noi atacuri asupra infrastructurii din Golf.

Ole Hansen, director de strategie pentru mărfuri la Saxo Bank, a explicat: „Piața este tot mai îngrijorată că noi atacuri ar putea distruge infrastructura de producție, procesare sau export. Acest lucru ar crea perturbări care nu pot fi rezolvate cu ușurință prin simpla redirecționare a transporturilor.”

Timpii de livrare cresc

Tensiunile în creștere dintre Washington și Teheran i-au încurajat, de asemenea, pe producătorii din Golf să își maximizeze exporturile cât mai au ocazia.

„Vedem un volum uriaș ieșind din Abu Dhabi. Însă acest lucru pare doar o încercare de a livra cât mai mult posibil înaintea unei potențiale escaladări”, a menționat sursa citată.

Cu toate acestea, exportatorii regionali depind de petrolierele care transportă țițeiul prin strâmtoare către navele care așteaptă de cealaltă parte. Acest aranjament prelungește timpii de livrare și limitează capacitatea de a crește exporturile, deoarece volumul de petrol tranzitat depinde direct de disponibilitatea navelor.

O revenire la un război total ar duce la creșterea prețurilor pentru produsele petroliere rafinate, cum ar fi benzina și combustibilul pentru avioane, precum și pentru țițeiul folosit la fabricarea acestora, în condițiile în care motorina se tranzacționează deja la aproximativ 200 de dolari pe baril.

„Dacă are loc o nouă escaladare, ne așteptăm ca prețul motorinei să ajungă la 250 de dolari pe baril, poate chiar mai sus, în funcție de ceea ce se va întâmpla și de amploarea daunelor”, a precizat expertul comercial.

Randamentele titlurilor de stat americane au urcat

Costurile mai mari ale energiei vor aduce un nou șoc presiunilor inflaționiste, cu mai puțin de două săptămâni înaintea unor alegeri critice în SUA. Rata de rentabilitate ajustată la inflație pe cinci ani din SUA, o măsură a așteptărilor inflaționiste bazată pe piață, a crescut vineri cu 0,08 puncte procentuale, ajungând la 2,47%.

„Ne așteptăm ca inflația să rămână în continuare rigidă”, a declarat Bill Campbell, manager de portofoliu la DoubleLine, adăugând că piața „intră într-un weekend marcat de o incertitudine sporită”. Randamentele titlurilor de stat americane au urcat, de asemenea, inversând parțial raliul masiv din sesiunea precedentă, randamentul pe 10 ani crescând cu 0,03 puncte procentuale, până la 4,99%. Între timp, acțiunile din sectorul tehnologic au stagnat după prăbușirea de joi, potrivit Financial Times.