Peste 54% dintre români muncesc după pensionare din cauza veniturilor mici. Cum ar putea sprijini statul pensionarii care se întorc să lucreze

Germania încearcă să prelungească viața profesională a seniorilor prin stimulente fiscale. De la 1 ianuarie 2026, persoanele persoanele care au atins vârsta legală de pensionare pot câștiga până la 2.000 de euro lunar fără plata impozitului.

„Pensia Activă” (Aktivrente) este accesibilă persoanelor care au un contract de muncă oficial, cu contribuții la sistemul de asigurări sociale. Scutirea de impozit nu se aplică însă tuturor categoriilor. Sunt excluși cei care s-au pensionat anticipat, liber-profesioniștii și persoanele care desfășoară activități independente. Nu pot beneficia de Aktivrente nici fermierii, silvicultorii, angajații cu „minijob” și funcționarii publici.

Decizia Germaniei trebuie privită în contextul demografic. Țara se confruntă cu un proces accelerat de îmbătrânire a populației. Iar deficitul de personal calificat afectează deja domenii importante precum industria, sănătatea și construcțiile. În aceste condiții, autoritățile au ales să ofere un stimulent financiar direct, prin scutirea de impozit, în loc să crească vârsta de pensionare sau să reducă alte beneficii sociale. 

Îmbătrânirea populației pune presiune pe piața muncii

Alexandra Dobre, președinta Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, consideră că astfel de facilități ar putea fi benefice și în țara noastră. România se confruntă cu un deficit important de forță de muncă și, în același timp, are o populație care îmbătrânește accelerat.

„Experiența profesională a seniorilor este o resursă pe care nu ne permitem să o pierdem. Facilitățile fiscale, programele de muncă flexibilă, combaterea discriminării pe criterii de vârstă și oportunitățile de reconversie profesională pot încuraja seniorii să rămână activi dacă își doresc”, explică aceasta.

Dobre subliniază însă că trebuie făcută prin trecerea de la ideea de necesitate la cea de alegere și valorizare a experienței acumulate. „Este foarte important să nu transmitem mesajul că soluția la pensiile mici este să muncești până la 70 sau 75 de ani. Scopul unei societăți moderne este ca fiecare persoană să aibă libertatea de a alege”, argumentează specialista.

România, țara cu cei mai mulți pensionari activi din Uniunea Europeană

Datele publicate de Novinite arată că 54,3% dintre românii care au început să primească pensie au continuat să lucreze. Este cea mai mare pondere din Uniunea Europeană și aproape dublu față de media europeană, de 28,6%. Pe următoarele locuri se află Croația (48,2%) și Letonia (47,9%). Alte state cu ponderi ridicate sunt Portugalia (39%), Ungaria (38,1%), Franța (37,7%) și Germania (35,8%).

Alături de România și Croația, Bulgaria se află în grupul statelor în care continuarea activității profesionale după pensionare este legată în principal de necesitatea financiară, nu de preferința personală. Datele indică un model regional în care veniturile insuficiente din pensii îi determină pe mulți seniori să rămână activi pe piața muncii. Astfel, se transformă această decizie dintr-o opțiune într-o soluție pentru acoperirea cheltuielilor curente, se arată în analiza celor de la Novinite.

La nivelul Uniunii Europene, 12,9% dintre persoane rămân angajate în primele șase luni de la pensionare. Totuși, motivele acestora diferă considerabil. În timp ce 36,3% continuă să lucreze pentru că le face plăcere sau doresc să rămână activi social, doar 28,6% invocă motive financiare.

Avem nevoie de politici de îmbătrânire activă

Rezultatele României reflectă o tendință mai amplă din Europa de Sud-Est și de Est. Aici, sistemele de pensii asigură, în general, o rată de înlocuire a veniturilor mai scăzută decât în ​​multe state din Europa de Vest.

Președinta Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă subliniază însă că nu toți seniorii care continuă să lucreze o fac din motive financiare. „Există și o categorie de persoane care aleg să rămână active deoarece munca le oferă sens, interacțiune socială și contribuie la menținerea sănătății fizice și cognitive. Studiile arată că implicarea profesională sau în activități de voluntariat, atunci când este o alegere și nu o necesitate, poate contribui la o îmbătrânire mai sănătoasă”, afirmă aceasta.

În opinia sa, obiectivul României ar trebui să fie crearea condițiilor pentru seniorii care doresc să revină în câmpul muncii. „Avem nevoie de politici de îmbătrânire activă, de programe de recalificare după 60 de ani, de locuri de muncă flexibile, stimulente pentru angajatori și de combaterea discriminării pe criterii de vârstă. Un senior care dorește și poate să rămână activ reprezintă o resursă valoroasă pentru societate”, susține Dobre.

Alexandra Dobre, președinta Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă. Sursa foto: Arhiva personală

Pensia medie acoperă două treimi din costul unui trai decent

Nivelul pensiilor din România oferă un context concret. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), pensia medie a fost de 2.934 de lei în primul trimestru din 2026.

În schimb, cele mai recente date privind coșul minim de consum pentru un trai decent, calculat de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România, pe baza indicilor de preț ai INS, arată că o persoană adultă care locuiește singură are nevoie de aproximativ 4.322 lei pe lună. Pentru pensionari, cheltuielile sunt însă mai mari, având în vedere costurile suplimentare asociate medicamentelor și serviciilor medicale.

Astfel, pensia medie acoperă aproximativ 68% din costul estimat al unui trai decent pentru o persoană singură. Diferența este de aproape 1.400 de lei lunar. În acest context, numeroși pensionari aleg să continue munca după ce ies la pensie.

Sursa foto: pixabay

Nivelul veniturilor din pensie este unul dintre factorii care influențează decizia seniorilor de a rămâne activi pe piața muncii, explică Alexandra Dobre. „Din experiența noastră de lucru cu seniorii, foarte puțini spun că muncesc pentru venituri suplimentare destinate vacanțelor sau hobby-urilor. Cei mai mulți vorbesc despre nevoia de a-și acoperi cheltuielile de bază și de a-și păstra independența financiară. Acesta este un semnal că trebuie să discutăm nu doar despre pensii. Ci și despre politici publice care să asigure o îmbătrânire demnă”, afirmă Dobre.

Indexarea pensiilor rămâne suspendată

Situația este amplificată de faptul că mecanismul prin care pensiile ar trebui să țină pasul cu inflația este suspendat. În 2025 și 2026, statul român nu a aplicat majorarea prevăzută de lege, iar prin Legea nr. 141/2025 a menținut valoarea punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026. Reluarea mecanismului de majorare a pensiilor a fost amânată până în 2027.

Dacă indexarea automată ar fi fost aplicată, punctul de referință ar fi ajuns la aproximativ 86 de lei. Astfel, peste 4,7 milioane de pensionari ar fi beneficiat de venituri mai mari. Guvernul a justificat decizia prin necesitatea reducerii deficitului bugetar, care a depășit 7% din PIB în 2025.

„Nu este nicio discuție despre indexare (n.r. – cu rata inflației). Decizia a fost luată de Guvernul Bolojan în primul pachet. Însă cred că pensionarii care au beneficiat anul acesta (n.r – 2025) de un sprijin punctual pentru cei care erau sub pragul de 2.574 de lei. Mă refer la sprijinul de 800 de lei în două tranșe, acel sprijin trebuie regândit și continuat. Regândit poate în sensul regândirii pragului, cuantumului sau în ambele sensuri. Dar cu certitudine puterea de cumpărare a pensionarilor trebuie protejată prin toate mijloacele”, declara Ministrul Muncii, Florin Manole, la finalul anului trecut.

Aproape un milion de pensionari primesc sprijin

Amploarea problemei este vizibilă și în datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) privind indemnizația socială pentru pensionari. Aceasta este suma prin care statul completează pensiile aflate sub pragul minim legal de 1.281 de lei.

La finalul anului 2025, numărul beneficiarilor acestei indemnizații a ajuns la 882.958 de persoane în decembrie. Dintre acestea, peste 841.000 erau pensionari din sistemul public, iar aproape 42.000 proveneau din fostul sistem de pensii al agricultorilor.

Practic, aproape un milion de români aveau venituri care nu ating nici măcar pragul minim garantat de lege. Este nevoie, astfel, de sprijin suplimentar de la bugetul public. Valoarea medie suportată de stat pentru pensionarii din sistemul public a fost de 537 de lei pe lună.

În spatele statisticilor despre pensionarii care continuă să lucreze se află o realitate simplă: veniturile lor nu mai acoperă costurile vieții care cresc rapid. Pentru mulți români, pensia trebuie să țină pasul cu un coș de cumpărături tot mai scump, dar și cu facturile care sunt tot mai mari și cu cheltuieli medicale inevitabile. Iar soluția pe care o au la îndemână este revenirea în câmpul muncii.