România se apropie de pragul de 70.000 de vehicule electrice. Avem unde să le încărcăm?

Datele recente arată o revenire puternică a segmentului electric. Parcul auto electric activ din România a ajuns la 68.454 de vehicule la finalul lunii aprilie 2026. În aceeași lună, înmatriculările de vehicule electrice au crescut cu 113% față de aprilie 2025. Tendința a continuat și în mai, când autoturismele 100% electrice au avut un avans de 88% față de aceeași lună din anul anterior, până la 797 de unități, potrivit datelor preliminare APIA.

Punctele de încărcare se extind, dar ritmul cererii rămâne o provocare

Adrian Tița, CEO ANT Energy, companie parte a grupului Simtel, susține că România are deja o bază funcțională pentru mobilitatea electrică. Totuși, dezvoltarea rețelei trebuie privită în raport cu cererea, mai ales în marile orașe. „În România există deja o rețea de încărcare pentru mașini electrice, rețea care crește, ca număr de puncte de încărcare, cu cel puțin 50% de la un an la altul”, a explicat Adrian Tița.

Această evoluție contează într-o piață influențată de programele de sprijin, de prețurile modelelor electrice și de comportamentul cumpărătorilor. În marile orașe, utilizatorii au mai multe motive să aleagă o mașină electrică. Costurile de exploatare sunt mai mici, iar unele beneficii locale, precum parcarea gratuită, pot încuraja achizițiile. „Cererea de mașini electrice, mai ales în marile orașe unde au și parte de parcare gratuită, e foarte posibil să depășească dezvoltarea rețelelor în următorii doi ani”, a spus CEO-ul ANT Energy.

Pentru șoferi, experiența nu depinde doar de existența unei stații pe hartă. Contează dacă punctul ales funcționează, dacă nu este aglomerat, oferă puterea promisă și dacă plata se face simplu. La fel de important este amplasamentul. O stație aflată într-o zonă greu accesibilă nu ajută la fel de mult ca una aflată lângă un traseu folosit frecvent.

Stațiile de încărcare depind de capacitatea rețelei electrice

Discuția despre mobilitatea electrică este redusă adesea la numărul de stații. În realitate, problema este mai largă. Un punct de încărcare nu înseamnă doar un echipament montat într-o parcare. În spate trebuie să existe racordare, putere disponibilă, o rețea capabilă să susțină consumul și, în multe cazuri, investiții suplimentare. Adrian Tița consideră că principala provocare energetică este „capacitatea de absorbție din rețea în anumite puncte de consum”, adică puterea disponibilă. Cu alte cuvinte, nu fiecare amplasament poate susține rapid consumul cerut de mai multe stații puternice. „Acest lucru înseamnă că unele zone de distribuție de energie electrică nu sunt pregătite încă”, a explicat Adrian Tița.

Diferența se vede mai ales în cazul stațiilor rapide. Un punct de alimentare AC poate fi potrivit pentru încărcarea de durată, acasă, la birou sau într-o parcare unde mașina rămâne mai multe ore. În schimb, punctele de alimentare DC sunt esențiale pentru drumuri lungi și opriri scurte. Dar au nevoie de mai multă putere și pun presiune mai mare pe rețea. Din acest motiv, extinderea nu poate fi uniformă peste noapte. În unele zone, instalarea unei stații poate fi relativ simplă. În altele, proiectul poate cere lucrări de conslidare a rețelei, costuri mai mari și proceduri de racordare mai lungi. Pentru operatori, aceste diferențe pot influența direct decizia de investiție.

Extinderea stațiilor cere investiții în distribuția de energie

Pentru accelerarea dezvoltării, soluțiile nu țin doar de montarea unor echipamente noi. Adrian Tița indică mai multe direcții necesare, începând cu întărirea rețelelor de distribuție. O rețea de încărcare mai densă are nevoie de infrastructură energetică pregătită pentru consum ridicat în zonele cu cerere mare. O altă problemă ține de procedurile de acces la rețea. Acestea pot încetini proiectele, mai ales când investițiile depind de avize, analize tehnice și lucrări suplimentare. CEO-ul ANT Energy consideră necesară îmbunătățirea acestor proceduri, inclusiv prin digitalizare.

Sursele regenerabile și sistemele de stocare pot avea, la rândul lor, un rol important. Panourile fotovoltaice pot acoperi o parte din consum în anumite locații, iar bateriile pot ajuta la folosirea energiei în momentele potrivite. Soluția este relevantă mai ales pentru spații comerciale, clădiri de birouri, parcări sau zone unde există suficient loc pentru instalații solare. „O soluție ar fi instalarea de panouri fotovoltaice, stocarea energiei electrice atunci când producția de energie din panouri fotovoltaice e mai mare decât autoconsumul și folosirea energiei stocate la încărcarea mașinilor electrice”, a explicat Adrian Tița. Acest model nu elimină nevoia de modernizare a rețelelor, dar poate reduce presiunea în anumite intervale. În plus, poate face încărcarea mai predictibilă pentru locațiile cu cerere constantă.

Orașele mari au opțiuni, dar accesul rămâne inegal

Accesul la încărcare diferă în funcție de locuință, oraș și traseu. Pentru cei care locuiesc la casă, alimentarea „casnică” poate fi cea mai comodă soluție. Mașina poate fi conectată peste noapte, iar utilizatorul pleacă dimineața cu bateria încărcată, fără să depindă zilnic de punctele publice.

Situația este mai complicată pentru cei care locuiesc la bloc. Mulți șoferi nu au loc de parcare propriu, garaj sau acces la o priză dedicată. În marile orașe, această problemă devine importantă, pentru că exact acolo cererea poate crește mai repede. Dacă alimentarea acasă nu este posibilă, presiunea se mută pe parcările comerciale, pe stațiile publice și pe soluțiile oferite la birou.

Adrian Tița precizează că România are în prezent variante de încărcare, dar accesul depinde foarte mult de locație. „Avem unde încărca, însă această accesibilitate depinde de locație. În orașele mari, accesul poate fi acasă, la birou sau la diverse lanțuri de magazine”, a spus CEO-ul ANT Energy. De aceea, experiența utilizatorilor poate varia puternic de la un oraș la altul. Pentru un șofer din București, Cluj sau Timișoara, opțiunile pot fi mai numeroase. În schimb, pentru cineva dintr-un oraș mic sau de pe un traseu mai slab acoperit, experiența poate fi complet diferită.

Drumurile lungi constituie testul cel mai dificil

Pentru deplasările zilnice, o parte dintre utilizatori pot găsi soluții stabile. La drum lung, însă, situația rămâne mai dificilă. Șoferii trebuie să verifice aplicații, să aleagă opriri, să se asigure că punctele alese sunt funcționale și să ia în calcul posibile întârzieri. „Pentru drumurile lungi, este necesară o planificare foarte detaliată, folosind aplicații dedicate, pentru că infrastructura nu este încă suficientă”, a precizat Adrian Tița. Această observație arată diferența dintre existența unei rețele și maturitatea ei. Într-o piață complet matură, șoferul nu ar trebui să își construiască traseul în jurul stațiilor. Ar trebui să poată încărca previzibil, la intervale rezonabile, fără teama că punctul ales este ocupat, defect sau prea lent.

Datele European Alternative Fuels Observatory arată că România a făcut progrese importante pe zona de încărcare rapidă. La finalul anului 2025, țara noastră avea 3.536 puncte DC, față de 1.906 în 2024. În același timp, numărul punctelor AC a urcat de la 2.660 la 3.576.

România nu oferă încă aceeași predictibilitate peste tot. Dezvoltarea punctelor DC este un semn bun, pentru că încărcarea rapidă contează cel mai mult pe traseele lungi. Extinderea trebuie dublată însă de fiabilitate, mentenanță și amplasare strategică. Stațiile rapide sunt utile mai ales pe coridoarele de transport, lângă drumuri intens circulate și în locuri unde șoferii pot opri în siguranță.

Răspunsul depinde de loc, nu doar de statistici

România are o rețea în creștere, dar accesul nu este uniform. Pentru utilizatori, diferența se vede între orașele mari și localitățile mai mici și pe traseele lungi. Piața automobilelor electrice poate crește rapid dacă prețurile devin mai accesibile, oferta se diversifică și programele de sprijin rămân atractive. Dar punctele de încărcare trebuie să avanseze în același ritm. Altfel, utilizatorii pot găsi suficiente stații în statistici, dar nu întotdeauna în locurile și momentele în care au nevoie de ele.

Miza următorilor ani nu va fi doar numărul punctelor instalate. România va avea nevoie de rețele de distribuție mai puternice, proceduri mai rapide de racordare, stații bine amplasate, mentenanță constantă și soluții de producție și stocare a energiei. Doar așa mașina electrică poate trece la statutul de opțiune viabilă pentru publicul larg.