Turiștii străini aduc hotelurilor românești 2,2 miliarde euro/an. Privatul construiește turismul pe care statul nu știe să-l promoveze

În 2025, cifra de afaceri a industriei hoteliere a crescut cu 16%, până la 2,2 miliarde de euro, deși numărul total al turiștilor a scăzut cu 2%, la 14,3 milioane. Gradul mediu de ocupare s-a redus de la 30,4% la 28,8%, dar operatorii au reușit să susțină tarife mai mari și să atragă cerere mai puțin sensibilă la preț.

Schimbarea trebuie privită cu prudență. România nu a devenit peste noapte o destinație premium. Totuși, un flux mai valoros de turiști americani și britanici nu compensează toate problemele de infrastructură, promovare și servicii pe care țara le are. Totuși, piața arată că poate câștiga mai mult din fiecare vizitator atunci când îi oferă motive să rămână și să cheltuiască.

Veniturile cresc chiar dacă volumele scad

În segmentul hotelurilor de patru și cinci stele, tariful mediu zilnic a ajuns la 94,68 euro, cu 8,5% peste anul anterior. Venitul obținut pentru fiecare cameră disponibilă a urcat cu 12,2%, la 61,33 euro. Acesta este un semn că operatorii au reușit să vândă mai scump și mai eficient.

Hotelurile și aparthotelurile de patru și cinci stele reprezintă doar aproximativ 20% din capacitatea de cazare. Dar au generat 974,5 milioane de euro, aproape jumătate din veniturile industriei. Piața nu mai crește doar prin numărul de nopți vândute, ci și prin calitatea proprietății, serviciile suplimentare și profilul clientului.

„Această realitate începe însă să se schimbe rapid. România este percepută tot mai mult ca o destinație accesibilă, mai puțin aglomerată”, spune Raluca Buciuc, director și Partner of Valuation and Advisory Services la Colliers.

Schimbarea se vede și în structura cererii. Numărul turiștilor străini a crescut cu 7%, până la aproape trei milioane, compensând o parte din slăbirea turismului intern. Vizitatorul internațional este mai puțin dependent de vouchere și mai dispus să plătească pentru servicii care îi simplifică și îi personalizează călătoria.

Un semnal bun, nu încă o schimbare de paradigmă

Turiștii americani și britanici contează nu doar prin suma lăsată la hotel. Ei cumpără transport, gastronomie, ghidaj, activități, produse locale și experiențe care distribuie veniturile dincolo de recepția unității de cazare. Când sejurul se prelungește, câștigă o rețea mai largă de afaceri.

„Faptul că turiștii americani și britanici petrec mai mult timp în România și au un nivel de cheltuieli peste medie este, fără îndoială, un semnal pozitiv. Arată că România începe să fie percepută nu doar ca o destinație de tranzit sau de city break. Ci ca o țară care merită explorată”, spune Paul Barbu, consultant în turism.

Până acum, o parte importantă a turismului străin a fost legată de București. Mai mult călătorii de afaceri sau vizite scurte în destinații cunoscute. O țară care vrea mai multă valoare trebuie să transforme o sosire într-un traseu. Adică: Capitala, Transilvania, Delta Dunării, Bucovina, Maramureșul sau stațiunile balneare.

„Este prea devreme să vorbim despre o schimbare de paradigmă. Însă este una dintre cele mai bune vești din ultimii ani pentru industria turismului. Un turist care stă mai multe nopți înseamnă venituri mai mari pentru hoteluri, restaurante, transportatori, ghizi. Pentru economia locală în ansamblu. Acesta este tipul de turism care generează valoare, nu doar statistici privind numărul de sosiri”, arată Paul Barbu.

Nu mai contează doar Bucureștiul

Bucureștiul rămâne cea mai mare piață premium. Capitala raportează venituri de 347,7 milioane de euro și o rată de ocupare de 72,6%. Totuși, alte orașe au generat împreună 457,4 milioane de euro în segmentul superior, depășind contribuția Capitalei.

Cluj-Napoca a ajuns la venituri de 45,3 milioane de euro în hotelurile de patru și cinci stele, iar Timișoara la 25 de milioane. Cifrele arată că turismul cu valoare mai mare nu mai este exclusiv o afacere bucureșteană. „Există în continuare mult spațiu de creștere. Investițiile în infrastructura turistică devin cu atât mai importante”, afirmă Raluca Buciuc.

Lanțurile internaționale, hotelurile independente și resorturile locale creează produse pe care statul nu a reușit să le construiască printr-o strategie națională. Ele investesc în camere, gastronomie, centre spa, promovare digitală și pachete tematice, apoi caută direct clientul extern.

Privatul investește într-un produs pe care statul nu îl promovează

Succesul punctual nu vine dintr-o campanie națională puternică. Afacerile private au învățat să se promoveze pe platforme globale, să lucreze cu agenții specializate și să transforme peisajul, gastronomia sau tradițiile într-un produs ușor de cumpărat.

„Meritul aparține în mare parte mediului privat, care în ultimii ani a investit în hoteluri, experiențe, promovare și servicii adaptate turiștilor internaționali. Din păcate, implicarea statului în promovarea externă a României și în dezvoltarea infrastructurii turistice rămâne modestă. Potențialul țării este încă mult peste rezultatele actuale”, spune Paul Barbu.

Problema statului nu este doar bugetul mic pentru promovare. România nu are o structură națională stabilă care să aleagă piețele prioritare, să urmărească rezultatele și să păstreze aceeași direcție mai mulți ani. „Este nevoie de un organism care să promoveze real România. În acest moment, toată birocrația împiedică promovarea României”, spune Cristian Bărhălescu, președintele ANAT.

Promovarea trebuie legată de acces, infrastructură și produs. O reclamă poate aduce turistul o dată. Dar drumurile dificile, transportul public slab, patrimoniul degradat sau lipsa informațiilor îl pot împiedica să revină și să recomande destinația. „Prețurile serviciilor din industria turistică au crescut odată cu inflația, iar calitatea serviciilor s-a îmbunătățit de la an la an. S-au construit hoteluri noi”, afirmă Cristian Bărhălescu.

Harghita și Covasna arată că destinația se poate construi local

Creșterea pieței premium nu se reduce la hotelurile internaționale din marile orașe. În mai multe zone apar resorturi care combină cazarea cu spa, gastronomie, natură și activități, astfel încât turistul să nu mai cumpere doar o cameră.

„Văd o dezvoltare surprinzătoare în zone precum Harghita sau Covasna, dar și Vâlcea, nu la nivel județean, dar punctual, resorturi care învață să se promoveze și pot spune că, unele dintre ele, chiar încep să concureze cu cele bine cotate din Austria. Iar acest lucru nu face decât să mă bucure ca român care vrea să vadă o țară precum România că începe să învețe lecțiile pe care alte state deja le aplică de decenii”, spune Paul Barbu.

Astfel de investiții pot extinde sejurul și pot distribui veniturile în comunitate. Un resort competitiv cumpără alimente, folosește furnizori locali, creează locuri de muncă și poate atrage alte afaceri în jurul său.

„Dacă această tendință va fi susținută prin investiții și o strategie coerentă de promovare, România are șansa să treacă treptat de la un turism bazat pe volum redus și sejururi scurte la un turism cu valoare adăugată mai mare, orientat către vizitatori care caută experiențe autentice și sunt dispuși să cheltuiască pentru ele”, afirmă Paul Barbu.

Deficit: plecările turiștilor români valorează mai mult decât banii aduși aici de turiștii străini

Imaginea bună a hotelurilor nu trebuie desprinsă de dezechilibrul extern. Cheltuielile românilor în străinătate depășesc veniturile aduse de turiștii străini. Acest deficit provenit din turism a ajuns la aproximativ 10 miliarde de euro/an.

Reducerea acestui decalaj nu presupune ca românii să călătorească mai puțin. Au mai fost aruncate în piață așa-zise „soluții”, care au implicat restricționarea dreptului la liberă circulație al cetățenilor români. Chiar dacă implică doar o taxă pentru turiștii care pleacă în străinătate. Dar această „amendare” a românilor pentru „crima” de a dori să-și petreacă vacanța unde vor ei, nu unde vor hotelierii români – nu este o soluție.

Soluția este ca România să atragă mai mulți vizitatori străini. Să-i convingă să rămână mai mult și să le ofere suficiente servicii pentru a cheltui în mai multe locuri. Tendința observată la turiștii americani și britanici este încă o floare cu care nu se face primăvară în lunga iarnă a turismului românesc. Însă, această floare ne arată că piața poate trece de la simpla numărare a sosirilor la valoarea creată de fiecare sejur.

Privatul a început să construiască hotelurile, experiențele și promovarea de care acest model are nevoie. Statului îi revine să lege inițiativele între ele prin infrastructură, reguli stabile, date corecte și o strategie externă coerentă. Fără această simbioză, acest parteneriat public-privat pe bune, România va continua să aibă exemple bune și atât. Adică, multe speranțe și proiecte frumoase care apar meteoric, dar nu o industrie turistică pe măsura potențialului.