Banca Centrală Europeană menține dobânzile la același nivel. Inflația din zona euro a coborât la 2,8%

Perspectivele privind prețurile energiei, deși rămân caracterizate de o volatilitate ridicată, sunt apropiate de scenariul de bază inclus în proiecțiile macroeconomice din iunie 2026 ale experților Eurosistemului pentru zona euro. Totodată, se mențin mult peste nivelurile înregistrate înaintea conflictului din Orientul Mijlociu.

Incertitudinea rămâne ridicată, iar impactul complet al șocului energetic asupra inflației nu s-a manifestat încă. Consiliul guvernatorilor monitorizează îndeaproape intensitatea și durata acestui șoc, precum și efectele sale indirecte și de runda a doua.

BCE își menține angajamentul de a stabili politica monetară astfel încât inflația să se stabilizeze la ținta de 2% pe termen mediu.

BCE adoptă o abordare bazată pe date în stabilirea politicii monetare

Prin decizia adoptată la 23 iulie, Consiliul guvernatorilor consideră că este bine poziționat pentru a gestiona incertitudinea generată de conflict.

Banca centrală va continua să adopte o abordare bazată pe date economice și pe evaluarea fiecărei ședințe în parte pentru stabilirea direcției adecvate a politicii monetare.

În special, deciziile privind dobânzile vor avea la bază evaluarea perspectivelor privind inflația și a riscurilor asociate acesteia. Sunt luate în considerare noile date economice și financiare, evoluția inflației de bază. Dar și eficiența transmiterii politicii monetare către economie.

Consiliul guvernatorilor precizează că nu se angajează în avans asupra unui anumit traseu al dobânzilor.

Informațiile recente indică o ușoară îmbunătățire a activității economice în al doilea trimestru din 2026. Chiar dacă conflictul din Orientul Mijlociu a continuat să reprezinte un factor negativ.

Sondajele arată că activitatea din sectorul serviciilor și-a revenit parțial, după ce a înregistrat o slăbire semnificativă imediat după șocul energetic. Serviciile digitale au avut o evoluție solidă, susținute în parte de contribuția tot mai importantă a activităților legate de inteligența artificială.

Industria prelucrătoare a continuat să reziste, sprijinită de companiile care și-au majorat stocurile pentru a se proteja împotriva riscurilor din lanțurile de aprovizionare. Precum și de creșterea cheltuielilor pentru apărare.

Rata șomajului s-a situat la 6,2% în luna mai, aproape de minimele istorice. În același timp, numărul ofertelor de locuri de muncă a continuat să scadă. Iar atât companiile, cât și gospodăriile se așteaptă ca piața muncii să rămână mai slabă decât înainte de conflict.

Creșterea economică va rămâne modestă pe termen scurt

Indicatorii prospectivi sugerează că ritmul de creștere economică va rămâne redus în perioada următoare. Acesta este afectat de șocul energetic și de incertitudinile asociate acestuia.

Cu toate acestea, factorii fundamentali care susțin creșterea pe termen mediu rămân valabili. Consumul privat, investițiile în noile tehnologii digitale, cheltuielile publice pentru apărare și infrastructură. De asemenea, și o anumită revenire a exporturilor ar urma să contribuie la dinamica generală a economiei.

Consiliul guvernatorilor și-a reiterat apelul pentru măsuri urgente de consolidare a economiei zonei euro. Menține, în același timp, finanțe publice solide.

Simplificarea și armonizarea regulilor în cadrul Pieței Unice a Uniunii Europene, accelerarea tranziției energetice și finalizarea uniunii economiilor și investițiilor sunt considerate elemente esențiale pentru creșterea economică.

Măsurile fiscale adoptate ca răspuns la șocul energetic ar trebui să fie temporare, direcționate și adaptate situației.

Votul pozitiv din Parlamentul European din iulie 2026 a reprezentat un moment important în procesul de creare a euro digital. Consiliul guvernatorilor salută obiectivul comun al Parlamentului European, Consiliului UE și Comisiei Europene de a ajunge la un acord până la finalul anului 2026 privind pachetul legislativ pentru moneda unică.

Euro digital va completa numerarul printr-o variantă electronică, oferind un mijloc de plată pentru orice tranzacție digitală în zona euro.

Cu cât a scăzut inflația

Inflația a scăzut la 2,8% în iunie 2026, de la 3,2% în mai. Cea a prețurilor la energie a coborât la 8,5%, de la 10,8% în mai. Inflația alimentară a scăzut de la 1,9% la 1,5%.

Inflația care exclude energia și alimentele s-a redus la 2,4%, față de 2,6% în mai, pe fondul scăderii inflației pentru bunuri de la 0,9% la 0,7% și a celei pentru servicii de la 3,5% la 3,2%.

Șocul energetic continuă să se transmită asupra prețurilor. Costurile de aprovizionare cu materii prime au crescut pentru companii, iar acestea se așteaptă să majoreze prețurile de vânzare. Deși evoluția inflației de bază a rămas moderată, efectele complete ale șocului energetic nu s-au manifestat încă.

Indicatorul BCE privind evoluția salariilor, precum și rezultatele sondajelor referitoare la așteptările salariale indică o creștere moderată a salariilor în trimestrele următoare. Creșterea productivității muncii a contribuit, de asemenea, la limitarea majorării costurilor unitare cu forța de muncă.

Așteptările privind inflația pe termen scurt rămân la niveluri ridicate. Cele mai multe măsurători ale așteptărilor privind inflația pe termen lung se situează în jurul valorii de 2%, susținând stabilizarea inflației în apropierea țintei BCE pe termen mediu.

BCE avertizează că inflația va rămâne peste țintă până în 2027

Deși inflația energetică a scăzut în iunie, creșterea prețurilor la energie de la începutul conflictului și impactul acesteia asupra prețurilor alimentelor, bunurilor și serviciilor este probabil să mențină inflația peste ținta BCE în prima jumătate a anului 2027.

Ulterior, inflația ar urma să scadă, pe măsură ce prețurile energiei se vor reduce. Iar celelalte prețuri vor crește într-un ritm mai lent.

Totuși, conflictul rămâne o sursă majoră de incertitudine. Consiliul guvernatorilor monitorizează atent amploarea și persistența creșterii prețurilor la energie, precum și modul în care aceasta influențează stabilirea prețurilor și salariilor, așteptările privind inflația și dinamica generală a economiei, potrivit ecb.europa.