Bruxelles-ul analizează noi derogări bugetare a limita impactul scumpirii energiei. Statele UE ar putea cheltui mai mult fără penalități

De precizat este faptul că măsura este luată în vedere în contextul creșterii costurilor energetice. Explozia prețurilor este provocată de tensiunile din Orientul Mijlociu și de impactul războiului din Iran asupra piețelor internaționale.

Ce prevede derogarea

Executivul european examinează o derogare care ar permite guvernelor să aloce aproximativ 0,3% din produsul intern brut pentru măsuri legate de energie. Dacă va fi adoptată, propunerea ar oferi statelor membre o marjă suplimentară de intervenție. Propunerea vine într-un moment în care prețurile ridicate la energie continuă să afecteze populația și mediul de afaceri.

Propunerea aflată în dezbatere la nivelul executivului european ar da posibilitatea guvernelor să direcționeze circa 0,3% din produsul intern brut către măsuri din domeniul energiei, fără ca aceste sume să intre în calculul regulilor fiscale ale UE. Mecanismul ar conferi capitalelor europene o marjă suplimentară de manevră, potrivit Mediafax.

CE a solicitat în repetate rânduri ca măsurile de sprijin adoptate de statele membre să fie bine țintite, temporare și compatibile cu obiectivele pe termen lung ale UE cu privire la reducerea dependenței de combustibili fosili. Executivul european a criticat anterior intervențiile cu caracter general. De asemenea, a adus critici și cu privire la reducerile masive de taxe la carburanți.

Noile reguli fiscale ale UE rămân în vigoare

Executivul avertizează că acestea pot genera costuri ridicate și pot slăbi stimulentele pentru eficientizarea consumului de energie.

Relaxarea discutată ar putea oferi guvernelor posibilitatea de a finanța scheme de compensare pentru consumatorii vulnerabili. Dar și ajutoare pentru industriile afectate sau măsuri de stabilizare a costurilor energetice. Totuși, includerea acestor cheltuieli în afara cadrului fiscal european ar putea ridica întrebări cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice. Mai ales în statele cu datorii ridicate.

Noile reguli fiscale ale UE urmăresc să limiteze deficitele și să readucă datoriile publice pe traiectorii sustenabile. Acest lucru vine după anii de cheltuieli excepționale generate de pandemia COVID-19. Dar și după criza energetică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina și, mai recent, creșterea cheltuielilor pentru apărare. În acest context, orice nouă excepție bugetară trebuie calibrată atent pentru a evita o relaxare fiscală prea amplă.

Deocamdată, nu este clar când ar putea Comisia Europeană să prezinte oficial propunerea și ce condiții ar urma să fie atașate flexibilității fiscale.

Ce înseamnă pentru România

Pentru București, o asemenea derogare ar putea deveni importantă într-un moment în care Guvernul este presat să limiteze impactul scumpirilor la energie și carburanți asupra populației, transportatorilor și industriei, dar trebuie să reducă în același timp deficitul bugetar. România are deja angajamente de consolidare fiscală. Deficitul bugetar, potrivit estimărilor Comisiei Europene, ar urma să rămână la un nivel ridicat și în 2026.

O eventuală flexibilizare a regulilor europene ar oferi Guvernului de la București spațiu suplimentar pentru a finanța astfel de măsuri fără ca întreaga sumă să apese direct asupra țintelor fiscale asumate în fața Bruxelles-ului. Practic, România ar putea avea o marjă temporară pentru intervenții în energie, fără să fie penalizată imediat în evaluarea deficitului. Acest lucru ar fi posibil dacă propunerea va fi aprobată în forma discutată.