Suntem printre codașii UE la digitalizarea IMM-urilor și adopția AI. Ce va schimba numirea unui ministru delegat

România are, începând de această săptămână și după o pauză de câțiva ani, un ministru „dedicat” al Digitalizării și – mai nou – și al Inteligenței Artificiale. Două capitole la care țara noastră înregistrează întârzieri majore, conform raportului Comisiei Europene (State of the Digital Decade 2026).

De exemplu, în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor IT&C de către IMM-uri, mai puțin de jumătate (44,3%) dintre ele aveau un nivel cel puțin de bază al intensității digitale – adică foloseau minimum patru tehnologii digitale uzuale în cadrul unei companii, dintr-un pachet de 12. Media europeană este de aproximativ 71,4% la acest capitol.

În ceea ce privește utilizarea serviciilor și soluțiilor cloud, scorul obținut de România a fost de 22,1%, în timp ce media UE a fost de 46,7%, mai mult decât dublu. Cel mai rău stăm în ceea ce privește adopția și folosirea tehnologiilor AI – 5,12%, adică de aproape patru ori mai puțin decât media la nivelul Uniunii (19,95%).

Mai grav este că nici nu se întrevăd progrese majore. De exemplu, apelul pentru „Digitalizarea IMM-urilor” din PNRR a avut parte de modificări repetate ale ghidului solicitantului, amânări ale lansării efective și întârzieri în evaluarea, selecția și semnarea contractelor de finanțare a proiectelor. Cea mai recentă prelungire a implementării programului a fost anunțată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) la începutul lui august. În condițiile în care PNRR s-a încheiat oficial la finalul lunii respective.

Cât de mult ajută poziția de ministru delegat

În acest context, numirea unui ministru al Digitalizării și al Inteligenței Artificiale, în persoana lui Costinel-Bogdan Dumitru, care a primit aviz favorabil din partea Parlamentului, poate fi considerată salutară.

Numai că este vorba de un ministru delegat, care va fi în subordinea ministrului Economiei. Deci nu vom avea un minister dedicat, așa cum au fost MCTI (Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației) sau MCSI (Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale).

Radu Puchiu, director al programului Technology & Society, în cadrul Aspen Institute România, consideră că această abordare nu este cea mai eficientă. „Cred că toată lumea ne-a spus, de la OCDE și Banca Mondială, până la GovStack Institute, să ducem componenta de coordonare tehnică la nivel de centru al Guvernului, ca să fie alături de cel mai înalt factor decizional politic și ca să putem mișca agenda de digitalizare și de AI. Noi de 20 de ani încercăm orice altceva decât asta. Iar anul acesta încercăm o chestie nouă, în care nu mai avem Minister al Digitalizării, ci avem un ministru delegat care coordonează niște autorități și nu va avea nicio structură în subordine. Adică îl punem și mai jos pe scara ierarhică, unde nu poate să semneze nimic decât cu aprobarea ministrului Economiei.”

În opinia specialistului citat, varianta optimă ar fi fost nu un ministru delegat, ci unul cu însărcinări speciale pe lângă primul-ministru, care ar fi avut astfel o vizibilitate mai mare la nivelul Guvernului.

Partea plină a paharului

Există însă și aspecte pozitive în această nouă numire, apreciază Puchiu. „Este evident că suntem în urmă în zona de companii care adoptă AI. Un ministru, cu puterea sa decizională, ar putea dirija o politică publică mai coerentă în a încuraja firmele să treacă cât mai repede la folosirea acestor unelte. Nu doar la modul uzual, de tip Generative AI, ci la unul mult mai profund, prin care să își transforme procesele și chiar companiile.”

România a mai abordat problematica AI la nivel oficial – avem o Strategie Națională în domeniul Inteligenței Artificiale, adoptată încă de acum doi ani. Dar aceasta este axată mai mult pe proiecte macro și mai puțin pe competitivitate economică și adopție la nivelul companiilor, consideră Puchiu.

„Faptul că vom avea, de exemplu, gigafabrici AI va avea un efect. Ideea este însă să-l amplificăm din perspectiva politicii naționale. Adică să ajutăm finanțarea europeană cu o finanțare națională, să aliniem o serie de politici publice și eforturi și să le direcționăm către un domeniu în care companiile să devină mai competitive”, conchide Puchiu.

Din această perspectivă, faptul că noul ministru va face parte, practic, din Ministerul Economiei, îi conferă, teoretic, un avantaj. Cu condiția să și beneficieze de pârghii administrative reale.

Nu doar investiții, ci și educație

Profesoara Alexandra Cernian, conferențiar universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București, consideră că numirea unui ministru delegat este o inițiativă utilă și necesară, pentru că România are mult de recuperat în digitalizare și în valorificarea inteligenței artificiale.

„Este important să avem strategii naționale coerente, corelate cu nevoile economiei, administrației și educației, însoțite de un plan concret de implementare: responsabilități clare, termene, bugete și indicatori de rezultat. Rămâne însă de văzut cât va putea realiza un ministru delegat, ce autoritate va avea și câtă libertate de decizie și acțiune. Eficiența acestui post va depinde inclusiv de capacitatea de a coordona instituțiile implicate și de a asigura continuitatea proiectelor”, subliniază ea.

În ceea ce privește recuperarea întârzierilor în adopția AI, profesoara apreciază că investițiile și educația trebuie abordate împreună. Astfel, investițiile trebuie să sprijine procesul de adopție de la infrastructură și pregătirea datelor până la testarea soluțiilor AI și integrarea lor în activitatea curentă. „Pentru multe companii, în special IMM-uri, dificultatea este să identifice unde merită să investească, ce trebuie schimbat în propriile procese și cum pot măsura beneficiile. De aceea, finanțarea ar trebui însoțită de acces la expertiză și de posibilitatea de a testa soluțiile înaintea unor investiții mai mari”, explică specialista.

În privința educației, Cernian consideră că avem nevoie de formarea specialiștilor care dezvoltă aceste tehnologii, dar și de pregătirea celor care decid achiziția și le folosesc.

„Ministrul ar putea coordona aceste două direcții printr-o strategie națională cu priorități sectoriale și un plan de implementare cu bugete, responsabilități și rezultate măsurabile”, precizează Alexandra Cernian.

Ce rol ar trebui să adopte ministrul

Din perspectiva profesoarei, principalul rol pe care acesta ar trebui să și-l asume este cel de „motor al adopției și inovării, împreună cu asigurarea unui cadru clar și predictibil de aplicare a regulilor europene”.

Astfel, prioritățile mandatului său ar trebui să includă:

• finanțarea proiectelor cu potențial.
• accesul la infrastructură și expertiză.
• asigurarea unor reguli clare, proporționale cu riscurile și aplicate predictibil, însoțite de îndrumare practică pentru conformare.

„Realizarea unor ghiduri clare, programe de formare și acces la medii de testare ar putea reduce incertitudinea și costurile adopției. În același timp, sprijinul pentru industria locală ar trebui să urmărească și crearea unei piețe pentru soluțiile dezvoltate în România, prin conectarea companiilor de tehnologie cu nevoile economiei și ale administrației”, mai precizează Alexandra Cernian.

Front de lucru există deci cu prisosință, iar așteptările pieței sunt pe măsura provocărilor. Testul real va consta în capacitatea noului ministru de a transforma strategiile pe hârtie în proiecte funcționale.