Banca Mondială reduce prognoza pentru România. Economia ar urma să stagneze

Banca Mondială a redus drastic estimarea privind evoluția economiei românești în 2026. Instituția anticipează acum o creștere zero, după ce în ianuarie miza pe un avans de 1,3%. Revizuirea apare în cel mai recent raport semianual „Perspectivele Economice Globale”. Documentul indică presiuni mai mari în Europa și Asia Centrală, unde mai multe economii sunt afectate de șocuri externe. România se numără printre țările cu cele mai mari ajustări negative ale prognozelor. Spațiul fiscal limitat rămâne una dintre principalele vulnerabilități pentru perioada următoare.

Prognoza pentru 2026, coborâtă la zero

Economia României ar urma să stagneze, potrivit celui mai recent raport publicat de Banca Mondială. Instituția a revizuit în scădere estimarea anterioară, care indica un avans de 1,3% pentru acest an. Noua prognoză marchează o deteriorare importantă a perspectivelor economice. România trece astfel de la un scenariu de creștere modestă la unul de stagnare, într-un context regional dificil.

Raportul „Perspectivele Economice Globale” arată că ajustarea nu vizează doar anul curent. Pentru 2027, Banca Mondială estimează o creștere de 1,7% a PIB-ului României. În ianuarie, instituția anticipa un avans de 1,9%. Pentru 2028, economia românească ar urma să crească cu 2%. Ritmul rămâne redus, mai ales în raport cu nevoile de investiții, consolidare bugetară și recuperare economică. Revizuirea prognozei vine după o perioadă în care economia a fost afectată de costuri ridicate, consum mai prudent și presiuni asupra bugetului public. În același timp, investițiile și exporturile rămân expuse la evoluțiile externe.

România, printre cele mai afectate țări din regiune

Banca Mondială arată că, din ianuarie până acum, cele mai mari înrăutățiri ale prognozelor au fost în România, Turcia, Republica Moldova și Ucraina. Ajustările au fost determinate în principal de șocul prețurilor la materiile prime. Raportul menționează și factori specifici fiecărei țări. În cazul României, presiunile fiscale și spațiul bugetar redus limitează capacitatea autorităților de a reacționa la șocuri economice. Instituția avertizează că, în perioada 2026-2028, politica fiscală ar urma să sprijine creșterea în majoritatea economiilor. Totuși, deficitele fiscale vor rămâne ridicate, pe fondul presiunilor persistente asupra cheltuielilor.

Cheltuielile pentru apărare, subvențiile interne și măsurile temporare de control al prețurilor pun presiune suplimentară pe bugete. Multe guverne încearcă să limiteze impactul prețurilor ridicate la energie asupra populației și companiilor. Banca Mondială atrage atenția că spațiul fiscal limitat va reduce marja de manevră în mai multe state. România este menționată alături de Muntenegru și Ucraina printre economiile unde autoritățile pot avea dificultăți în absorbirea șocurilor.

Datoria publică și alegerile sporesc incertitudinea

Perspectivele fiscale sunt complicate și de ciclurile electorale din mai multe țări. Banca Mondială notează că alegerile care urmează pot amplifica incertitudinile privind politicile bugetare. În perioade electorale, presiunea pentru cheltuieli suplimentare poate crește. În același timp, măsurile de consolidare fiscală devin mai greu de aplicat, mai ales când economia încetinește.

La nivelul regiunii Europa și Asia Centrală, datoria publică medie ar urma să urce până la aproximativ 40% din PIB în 2027. Creșterea datoriei reflectă deficite ridicate și costuri mai mari pentru susținerea economiilor. Exportatorii de energie se află într-o poziție mai bună. Veniturile mai ridicate din hidrocarburi pot susține eforturile de consolidare fiscală, potrivit raportului. Pentru România, mesajul Băncii Mondiale indică o perioadă cu marjă redusă de eroare. Stagnarea economică, deficitele ridicate și presiunile asupra cheltuielilor pot face ajustările bugetare mai dificile în următorii ani, potrivit G4Media.