Consiliul Concurenței pregătește decizia în dosarul ROBOR. Chirițoiu spune că există indicii privind schimbul de informații între bănci

ROBOR a fost ani la rând unul dintre indicii folosiți la calculul dobânzilor pentru creditele în lei. Orice suspiciune privind modul de stabilire poate avea impact asupra încrederii în sistem. Tocmai de aceea, concluzia finală a Consiliului poate să producă un șoc în peisajul bancar românesc.

Raportul preliminar a fost trimis băncilor

Bogdan Chirițoiu a declarat că raportul preliminar este finalizat. Documentul a fost transmis băncilor vizate. Acestea urmează să trimită puncte de vedere.

„Așteptăm comentariile pe care le fac băncile”, a spus șeful Consiliului Concurenței. El a precizat că acesta este dreptul lor legal la apărare, în această speță. Tocmai după urmarea acestei proceduri și după analizarea răspunsurilor băncii, va veni și decizia finală a instituției.

Potrivit lui Chirițoiu, termenul estimat este începutul lunii viitoare. Până atunci, instituția va analiza argumentele transmise de bănci. Abia apoi va decide dacă au existat încălcări ale regulilor de concurență.

Indicii privind schimbul de informații

Chirițoiu a declarat că raportul susține existența unui schimb de informații. Acesta ar fi putut afecta modul de stabilire a ROBOR. Problema ține de independența cotațiilor transmise de bănci.

„Raportul susține că există un schimb de informații care distorsionează concurența”, a spus Chirițoiu. El a explicat că o bancă nu ar trebui să știe cotațiile celorlalte instituții înainte de transmiterea propriei cotații.

În opinia sa, o astfel de situație poate influența decizia fiecărei bănci. Asta ar afecta corectitudinea indicelui. „Cotațiile nu sunt independente”, a spus șeful Consiliului Concurenței.

Ce înseamnă pentru clienții cu credite

ROBOR a fost folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la multe credite în lei. De aceea, orice posibilă distorsionare a indicelui poate avea efecte directe. Iar victimele unei asemenea cartelări sunt atât clienți persoane fizice, cât și companii.

Pentru debitori, nivelul ROBOR poate împinge dobânzile creditelor în sus sau în jos. Adică, ratele plătite către bănci pot fi mai mari sau – teoretic – mai mici. În perioadele de creștere a dobânzilor, impactul s-a văzut rapid. Rata lunară a devenit una dintre cele mai sensibile cheltuieli pentru gospodării. Iar fix aici calculează Consiliul că ar fi profitul băncilor cu presupusă implicare în această schemă.

Posibile amenzi și risc de imagine

Dacă instituția constată încălcări, băncile pot primi sancțiuni. În astfel de cazuri, amenzile pot fi mari, în bani. Însă, nu banii sunt cea mai mare pagubă pe care ar suferi-o băncile.

Există și un risc de imagine. ROBOR a fost deja o temă sensibilă în spațiul public. O decizie dură a Consiliului și anunțarea publică a unei cartelări ar putea distruge imaginea unor bănci implicate. Prin definiție, o bancă își obține profitul din credite. Iar evitarea unei bănci de către clienții doritori de credite ar fi devastator pentru acea bancă.

Pentru piață, întrebarea centrală rămâne încrederea generală. Indicii de referință trebuie să fie calculați transparent. Ei influențează contracte, rate și decizii financiare pe termen lung. Iar România a mai traversat, în urmă cu 25 de ani, o perioadă în care încrederea în bănci era scăzută, ca urmare a unui șir de falimente răsunătoare în epocă.

Decizia finală, așteptată luna viitoare

Așadar, următorul pas procedural este analizarea, de către experții Consiliului Concurenței, a răspunsurilor băncilor. Apoi, instituția va decide dacă suspiciunile inițiale se confirmă. Până atunci, se aplică prezumția de nevinovăție.

Pentru clienți, următorul pas va fi cu adevărat important. O decizie finală poate clarifica dacă modul de stabilire a ROBOR a fost afectat. Și, totodată, dacă este cazul de procese ample, în care mai mulți clienți să ceară returnarea diferențelor de bani pe care băncile implicate le-au obținut ca urmare a acestei scheme.

Tocmai de aceea, pentru bănci, dosarul este unul dintre cele mai sensibile din ultimii ani. În final, cazul nu este doar despre un indice bancar. Este despre încrederea românilor în mecanismele care stabilesc costul banilor. Iar această încredere contează pentru întreaga economie, pentru că creditarea ajută la creșterea economiei.